Vă invitam, săptămâna trecută, să gătim împreună rețete tradiționale din Banat, la Hostel Costel, în cadrul campaniei Timișoara în orice colț de Românie, organizată de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 și PRbeta Agency. Când am lansat invitația, mi-am dat seama că eu nu prea știu vreo rețetă de-aici, din zonă. ba, mai mult, am descoperit că știu mai multe feluri de mâncare indiene sau nemțeșt decât din Banat. Așa că m-am documentat corespunzător și-am găsit , într-o carte de bucate de pe la 1800, câteva rețete care se făceau în Banatu de munte pe vremea aia.

Mâncare de brozbe

După ce-am tradus cu dicționarul de regionalisme toate ingredientele și metoda de preparare, am ales o mâncare de brozbe. Adică de napi. Cum n-am găsit nicăieri napi, am respectat sugestile oferite de cel care a cules rețeta din popor și am gătit o mâncare de sfeclă roșie. E simplu de făcut și foarte bună. Se iau 3 bucăți de sfeclă roșie de mărime medie, 2 cepe mari și un ciolan (sau carne de porc). Se călesc împreună, cu puțin ulei, până carnea e semifăcută. Apoi se adaugă apă și se lasă la scăzut. la final adăugăm sare și piper. Se servește caldă, cu o lingură sănătoasă de smântână. Mâncarea mea a arătat ca în poza de mai jos, mi s-a spus că-i bună, deci o puteți încerca cu încredere. Oricum, durează doar vreo 30 de minute s-o preparați.

La eveniment au participat câțiva bloggeri culinari (Laura Laurențiu, Lia de la FoodCrew și Narcisa Viorel), câțiva bloggeri timișoreni (Oana Kovacs, Richie, Alexandra și Roxana), câțiva reprezentați ai presei, voluntari și oameni care au propus rețete în cadrul concursului de săptămâna trecută. Simona Neumann, director executiv al Asociației Timișoara Capitală Culturală 2021, ne-a povestit câte ceva despre influențele culinare din Banat, importanța păstrării tradițiilor și ce mai pregătește Asociația în viitorul apropiat.

Cred că cel mai important lucru pe care l-am descoperit duminică a fost că rețetele din Banat sunt, de fapt, un mix de influențe ale altor culturi. Majoritatea dintre ele au influențe maghiare sau sârbești, însă o bună parte provin din tradiția culinară a șvabilor, pemilor sau bulgarilor care au trecut prin acestă parte de țară. Bineînțeles, există și câteva rețete pe care le făceau doar românii din zonă, însă nu se poate face o distincție clară între mâncărurile strict românești și cele aduse din alte culturi.

Rețete tradiționale din Banat

S-au gătit tot felul de rețete. Zupa de ludaie, plăcinta cu ludăi, clătitele bănățene și crofnele sunt doar câteva dintre ele. Am avut parte și de langoși, gătiți în premieră de Bogdan și Paul. Nu arătau ei chiar ca cei din Piața 700, dar au fost buni și parcă am mai fi vrut vreo câțiva dacă bucătarii ar mai fi vrut să facă.

În caz că vă întrebați ce găteau bănățenii mai demult, v-am pregătit câteva rețete pe care le puteți încerca acasă. Sunt destul de simplu de făcut, cu ingrediente pe care le găsiți în magazine sau în piață și care, în general, sunt foarte ieftine. a vedeți, poate descoperiți și-acasă bucătăria bănățeană.

Supă de lapte pemească. Se pune la fiert 1/2 parte lapte şi 1/2 parte apă. Într-o cană se pun 2 linguri de făină, se dizolvă în apă şi se toarnă în laptele care fierbe, după care se lasă pe foc 10 minute. Se ia de pe foc preparatul şi se adaugă la el lapte acru, până devine acrişor. Laptele acru se mai poate înlocui cu brânză de vacă adăugată cu lingura, sub formă de găluşte. Se consumă cu cartofi fierţi în coajă.

Edel. Cartofii curăţaţi şi tăiaţi se fierb în apă sărată, iar după înmuierea lor şi scurgerea apei în care au fiert se păstrează şi se prepară din ei un piure, în care se adaugă un ou şi lapte. Când totul a fost bine amestecat, din piureul rezultat se modelează mici găluşte, care se dau prin pesmet şi se coc.

Ciulama (Heina Prii). Se pune la fiert o găină sau un pui mai mare tranşat, în apă cu sare, boabe de piper, foi de dafin, rădăcină şi frunză de pătrunjel şi 2-3 cartofi. Când carnea s-a muiat se face un rântaş cu ulei, ceapă şi făină, care se stinge cu puţină apă şi se toarnă peste carnea fiartă, după care pentru gust se pune puţin oţet şi smântână. În cazul în care ciulamaua este prea moale, se mai poate adăuga în ea puţină făină amestecată cu lapte. Se consumă cu găluşte de cartofi.

Turtiţe (Livanczi). Dintr-un amestec format din făină, 1 ou, apă şi sare, se pregăteşte un aluat puţin mai gros, ca pentru clătite. Din el se ia câte un polonic potrivit ca mărime şi se toarnă într-o cratiţă cu ulei încins, formându-se mici turtiţe care sunt lăsate să se rumenească frumos.

Afinată. Pentru prepararea unui litru de afinată se folosesc 1/4 litri afine, deasupra cărora se pun 3-4 linguri de zahăr, întregul conţinut fiind pus şi ţinut la soare până se topeşte zahărul. La maceratul astfel obţinut se adaugă 100 gr. alcool rafinat, 100 gr. rom, 100 gr. coniac şi un plic cu zahăr vanilat. Se fierbe apoi în apă o lămâie întreagă cu zahăr, iar cu siropul astfel rezultat se umple sticla de 1 litru pe 3/4, restul cantităţii până la 1 litru completându-se cu alcool.

Rețetele le-am găsit n cartea lui Valeriu F. Fabian intitulată Brebu Nou (Gărâna) – vatră de istorie, oază de sănătate şi de recreere, am menţionat în treacăt existenţa capitolului Mâncăruri tradiţionale pemeşti. Spor la gătit și, de găsiți rețete tradiționale sau știți vreunele de pe la bunici, spuneți-mi și mie, să mai învăț ceva nou.