Fericirea ca mod de viață

Events

Happiness is a state of mind, a choice, a way of living; it is not something to be achieved, it is something to be experienced.

(Steve Maraboli)

Plecând de la această premisă, ne găsim fericirea în lucrurile și momentele care apar în viața noastră, atunci când suntem pregătiți să le vedem. Poate însemna orice, de la modul în care reușim să ducem la bun sfârșit un proiect mare, în care credem, la mirosul nopților de vară sau zâmbetul unui om drag, dimineața. Suntem fericiți în măsura în care ne dăm voie să fim fericiți și asta nu este deloc un lucru simplu, oricât ar părea de trivial. Pentru că ne-am obișnuit să ne impunem limite, să ne judecăm prea aspru și să încercăm să ne integrăm în șabloane care nu ni se potrivesc, doar din nevoia de a ne conforma unor standarde impuse de alții, cu scopul de a aparține, de a nu fi singuri. More

1 Comment

Doi

Uncategorized

N-am fost niciodată apropiate și știam de câțiva ani că inevitabilul se va produce. Asta nu înseamnă că m-a durut mai puțin decât pe frații mei sau că a trecut pe lângă mine ca orice alt eveniment din viața familiei. Nu. M-a durut rău, după cum era și normal. Am fost furioasă, necăjită, deprimată. N-am reușit să plâng, chiar dacă mi-am dorit de multe ori. Și apoi m-am ridicat de pe jos și-am învățat să merg din nou, pentru că n-aveam încotro. La început cu teamă, bazându-mă pe sprijinul celor câțiva prieteni care mi-au rămas după o perioadă de chin de aproape 4 ani, în care ne-am luptat cu boala. Apoi, cu mai mult curaj, singură, dar conștientă că, dacă se întâmplă să cad din nou, are cine să-mi întindă o mână.  More

No Comments

Mai există lumină la capătul tunelului?

Eu cu mine

Azi nu vreau să știu nimic despre nenorocirile pe care le trăiesc alții. Fiecare dramă este importantă pentru cei care trec prin ea și pentru apropiații lor. Fiecare poveste tristă doare și aproape toți am trăit cel puțin una. Sunt la un click sau telefon distanță de o mulțime de povești care dor și, cumva, mă tot trezesc în contextul în care mă izbesc în față lucruri pe care n-aș vrea să le știu niciodată.

Mor oameni din cauza sistemului prost, rămân copii singuri, traumatizați pe viață. Vinovații umblă liberi pe străzi, în timp ce unii cad victime ale sistemului pentru că nu au puterea de a se lupta cu el. Nu sunt problemele mele, însă prin faptul că mă expun la interacțiunea cu ele, încep să mă simt responsabilă și să mă întreb cum aș putea contribui la rezolvarea lor. Și-ar trebui să mă opresc. De cele mai multe ori nu pot face nimic în afară de a-mi adăuga încă un strat de neputință și frustrare.  More

2 Comments

În Timișoara nu se întâmplă nimic

Timisoara

În orașul meu nu se întâmplă nimic. N-ai ce să vizitezi aici. N-avem unde să ieșim. 

Mi-am petrecut weekendul trecut vizionând spectacole, filme și mergând la party-uri. De joi după-amiază, până duminică seara, am ales să fiu turist în Timișoara. Intrându-mi în rol, am selectat câteva evenimente pentru care aș fi optat dacă, spre exemplu, m-aș fi dus la Budapesta. Am văzut două filme dintr-un festival, am fost la un spectacol de teatru la MISC., m-am dus la un party, am văzut un concert. În rest, am explorat zonele pe care le vizitează turiștii, adică centrul orașului și malul Begăi. Periodic am consultat recomandările de pe Trip Advisor. More

2 Comments

Timpul meu nu mai are răbdare

Eu cu mine

Făcând curat în drafturi, am găsit o serie de articole începute și neterminate. Ca temă recurentă, în ultima perioadă, găsesc doar una: timpul. Mi-am spus, zâmbind, că am nevoie de o vacanță și că, din fericire, săptămâna viitoare chiar mă voi bucura de ea. Apoi mi-am dat seama că toate articolele alea nu vor mai primi o formă finală. Așa că, vă las cu fragmentele pe care le-am scris deja. Începuturile spun, oricum, cele mai frumoase povești. Cu timp sau fără timp.  More

No Comments

Cu pișcotul înainte

Despre PR

Există o categorie aparte de persoane care încă participă la diverse evenimente pentru a primi ceva gratuit. Fie că vorbim despre jurnaliști, bloggeri sau diverse categorii de ”influenceri”, sunt simplu de recunoscut: bifează toate evenimentele care includ mici atenții (de obicei absolut inutile), așteaptă cu nerăbdare să se termine discursurile care deschid evenimentul și se aruncă cu pasiune în bufetul suedez.

De obicei, sunt cei care nici nu acoperă bine evenimentul, pentru că nu pot sau nu vor. Un profesionist știe să pună întrebări, să facă o știre sau un articol pertinent, să includă câteva imagini și câteva cuvinte de la locul faptei, neașteptând comunicatul de presă al organizatorilor pentru a comite un copy/paste (uneori cu tot cu datele de contact la care se pot cere mai multe detalii, pentru a obține un articol diferit de celelalte). More

10 Comments

moon.light: muzică și stare de bine la Buzad

Events

Sunt peste 15 ani de când am fost la primul eveniment muzical. Pe vremea aia, era Festivalul de la Sighișoara. Concerte rock și folk în cetate, câte o bere împărțită cu artiștii mai tineri, energie bună, câteva mii de oameni în 2 zile.

Acum, după ce-am străbătut țara și vecinii ei pentru a experimenta tot felul de festivaluri, am ales câteva la care merg în fiecare an. În rest, îmi place să descopăr locuri noi, preferabil festivaluri mai mici sau evenimente mai de nișă. Vibe-ul pe care ți-l dă o comunitate în formare nu se compară cu nimic altceva. Proiectele aflate la început de drum sunt pline de speranță, au un iz de idealism și o stare de bine cum nu găsim la festivalurile consacrate, cu sute de mii de participanți.  More

1 Comment

Timișoara culturală față cu reacțiunea

Au început să apară, în Timișoara, noi evenimente în ultimul an. Aerul de viitoare capitală culturală europeană ne-a oferit (unora dintre noi) un strop de entuziasm și ne-a încurajat să ne dorim mai mult să facem lucruri. Până la urmă, orașul suntem noi, oamenii care-l locuim, iar pentru a-l ajuta să crească trebuie să începem să ne schimbăm mentalitatea. În teorie.

De la ”Ce face orașul pentru mine?” la ”Ce fac eu pentru oraș?” e totuși cale lungă. More

2 Comments

Cu EGO în oglindă

Events

Indiferent de părea pe care spunem că o avem despre noi sau modul în care alegem să ne prezentăm în fața celorlalți, doar atunci când reușim să fim cu adevărat sinceri avem o șansă reală să ne vedem așa cum suntem în realitate. De multe ori nu ne place ceea ce găsim sau insistăm că ne aflăm într-o conjunctură nepotrivită și, deci, nu este vina noastră că simțim sau gândim anumite lucruri. De aceea, mulți sunt speriați de timpul petrecut în solitudine. Când nu avem factori externi care să ne creeze un context în care putem aplica o mască, suntem dezbrăcați de imaginea pe care ne-am creat-o.   More

No Comments

Momentul Webfactor sau cum să pierzi într-o zi ce-ai construit în 10 ani

Suntem în prag de eveniment. Săptămâna viitoare se întâmplă a 8-a ediție a Conferinței PRbeta. Ne-am pregătit din timp și am trăit cu impresia că suntem în grafic cu toate, inclusiv cu promovarea evenimentului. Alaltăieri, pe la prânz, ne-am trezit că nu ne mai merge site-ul prin intermediul căruia oamenii se pot înscrie la conferință. Am aflat apoi că de vină este serviciul de hosting, care a picat. În timp ce scriu aceste rânduri, 48 de ore mai târziu, Webfactor este încă nefuncțional.  More

3 Comments

Acest website folosește cookies. Detalii.

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close