Concurs cu pisici

E plin internetul de poze cu pisici. Ca și cum n-ar fi suficient, noi, posesorii de feline, contribuim destul de des la lupta asta a pisicilor de a cuceri internetul.

Mâine este ziua lui Lipton (să trăiască, La Mulți Ani!). Împlinește 2 ani și propun să îl sărbătorim ca atare. Lipton al meu e o superbitate și știu că fiecare dintre voi gândiți la fel despre pisica voastră, așa că vă invit să participați la o expoziție de feline pe blogul meu. Aștept pozele cu pisica voastră pe mail, la cristina@prbeta.ro, până în data de 10 august. More

11 Comments

Cetățean cu bun simț, caut oraș pe măsură

Timisoara

Că Timișoara nu este cel mai sigur loc din lume o știu demult, chiar dacă încerc să susțin altceva de câte ori îmi sună telefonul și aud vocea alor mei la celălalt capăt al firului. Dar că e un oraș plin de țăcăniți am aflat-o abia recent. După ce anul trecut am rămas fără geanta de pe umăr în plină zi, pe una dintre arterele principale ale orașului, ieri am mai pățit una de-am rămas mască.

Stăteam în fața blocului, pe trotuar, așteptând o prietenă. Locuiesc pe una dintre străzile principale ale orașului, unde traficul este destul de mare. Mai mult, blocul meu e fix într-o intersecție foarte circulată. În fine, stăteam cuminte pe trotuar, cu bicicleta lângă mine, când dintr-o dată un cretin cu numere de mehedinți s-a gândit că sunt invizibilă și a vrut să treacă prin mine pentru a parca ilegal pe o alee unde nu au ce căuta mașini. More

16 Comments

Porțile de Fier: un loc minunat pentru team building

În postura de HR al unei companii știu că trebuie să bifați de câteva ori pe an niște team buildinguri. Știu și câtă bătaie de cap înseamnă, că am și eu prieteni printre voi, oamenii care lucrați cu cea mai ciufută resursă a universului. Cum recent am dat cu nasul de ce înseamnă să mergi într-un team building, mi-am dat seama că e ceva să fericești pe toată lumea, să strângi o echipă bună, să o consolidezi și să mai și ajuți populația să fie relaxată. Așa că articolul acesta este pentru voi, cunoscuții și prietenii mei din HR.

Încep prin a vă povesti că fix lângă Porțile de Fier (adică le vezi pe fereastra camerei) a răsărit de curând Motel Continental. Nu am înțeles de ce se numește motel, pentru că are condiții foarte bune, de nivel de hotel de 3 stele. În plus, personalul e de nota 10, mereu pe fază și camerele sunt curate, bine întreținute și drăguțe. Ce are motelul specific e că se deschide doar pentru grupuri de minimum 20 de persoane. Deci dacă vă interesează exclusivitatea și nu aveți chef de turiști curioși, e perfect pentru un team building. Mai mult, prin asta oferă o notă de familiaritate. Eu, una, m-am simțit ca la casa de vacanță a unor prieteni. Și-s destul de mofturoasă de fel, deci nu mi se întâmplă des.

More

3 Comments

În pași de dans spre ghilotină

La Feminin

Că limba taie mai rău ca sabia e vorbă veche, dar până nu a tăiat în carne vie nu tare am plecat urechea asupra ei. Nu că nu m-aș juca toată ziua cu cuvinte, dar prefer să le folosesc pe cele care conving într-un mod civilizat și util, fără a apela prea des la cele care rănesc în mod deliberat, mai ales în situații delicate. Însă asta poate sunt doar eu și-o mână de oameni care și-au petrecut șapte ani din viață sub oblăduirea părinților.

Pe partea cealaltă, să nu intri în gura târgului, că nu mai scapi neam cu toate țiglele pe casă. De la o poveste simplă în care 1+1 fac 2, se ajunge la tot felul de SF-uri de care Asimov însuși ar fi absolut impresionat. More

1 Comment

Comunicarea internă pentru ONG-uri

Atunci când conduci o companie și îți plătești angajații corespunzător, jumătate din fericirea personalului e asigurată. Spun jumătate, pentru că cealaltă înseamnă muncă de convingere, privilegii non-financiare, comunicare internă solidă ș.a.m.d.

Dar atunci când vine vorba de ONG-uri nu mai poți vorbi despre motivarea angajaților prin metode financiare. Nu le poți da prime de Crăciun, de Paște, cadouri pentru familie sau mărire de salariu. Pentru că într-un ONG, în mod normal, treaba se bazează pe voluntariat (cu mici excepții) și voluntarii trebuie să fie motivați pentru a pune osul la treabă, altfel se duce de râpă toată organizația. Amenințările, dictatura și atitudinea de ”eu sunt șeful” nu funcționează, pentru că fiecare voluntar e liber să plece când nu mai vrea să se implice și nici nu poate fi dat afară prin decizia unui singur om, ca în cazul companiilor mici și medii. Singura soluție este ca de la bun început să se țină cont de importanța comunicării interne. More

4 Comments

Manager, caut departament pompos

Events

Mno mi-a făcut Chinezu una de nici nu știu cum m-a pălit. Voi știți deja că eu nu-s mare fană de corporații, că am preferat mereu să fiu și șef și femeie de serviciu pe tarlaua mea. Vorba ceea, eu centrez, eu dau cu capul. Dar s-a gândit stimabiliul să mă desemneze, alături de o gașcă de oameni, director al Bloggers Inc., o companie imaginară și utopică, în care toți suntem directori.

Toată povestea e, de fapt, destul de simplă: se ia o mână de bloggeri, se transportă cu Renault  în team building la un motel pe malul Dunării, (am înțeles că-i mâna celor de la Continental Hotels aici), sunt supuși la o serie de experimente extrem de periculoase, gen caiac, biciclete, plimbări și alte dubioșenii (toate gândite de Aventuria.ro) și se pun toți la o masă, că trebuie pusă și țara asta la cale cumva.  More

6 Comments

Banatul nu mai e fruncea

Tocmai m-am întors dintr-o vizită de 4 zile prin Ardeal. N-am stat să iau la rând chiar toate satele, dar am încercat să vizităm (eu și băieții de la Asfalt Tango) câteva dintre principalele obiective turistice. Așa că am petrecut câteva zile în Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Alba Iulia, Sebeș și satele de prin jur, în special cele care au fost sate săsești și au biserici fortificate sau cetăți.

Încă de când intri în Ardeal apar, în toate părțile, indicatoare cu obiective turistice. Aici o biserică fortificată, aici o cetate, aici un sat cu muzeu etnologic, aici o fortificație de prin secolul 12, de nu mai știam unde să mergem prima dată. Cum am beneficiat de vreme bună, am avut posibilitatea să ne plimbăm pe unde am avut chef și nu mică mi-a fost mirarea când am descoperit că majoritatea obiectivelor turistice sunt renovate sau în curs de renovare. Deci în Ardeal se investește în turism, se atrag fonduri europene pentru asta.

Despre Cetatea Alba Carolina n-am decât cuvinte de laudă. Dacă atunci când aveam 10-12 ani mă jucam cu prietenii pe coclauri pline de bălării, acum ne-am plimbat civilitat, asistați de una dintre gărzile cetății, într-o cetate medievală frumoasă, occidentală, bine pusă la punct, cu câte un panou explicativ pentru fiecare obiectiv turistic vizitat. Mai mult, s-au pus oamenii să renoveze bastionul cetății și să facă în el un hotel medieval, pentru a putea să și scoată niște bani din toată treaba, că vizitarea întregii cetăți costă doar 7 lei. More

13 Comments

Din frustrările unui freelancer

Am ”biroul” acasă. Pentru că meseria mea îmi permite să lucrez de oriunde, am ales să reduc costurile și să îmi ofer un plus de confort, așa că lucrez de acasă, ca mulți alți freelanceri de altfel.

Asta nu înseamnă că stau toată ziua în vârful patului cu telecomanda în mână sau că pierd vremea în vreun alt fel. Zilnic îmi încep programul de muncă între 9 și 9:30, ca tot omul normal. Clienții mei sunt oameni din companii sau care au companii cu program de lucru normal, așa că am fost nevoită să mă mulez pe nevoile lor. Cum ziceam, îmi încep programul aproximativ la ora 9 dimineața și termin munca pentru clienți în jurul orei 17:00. Drept e că, de multe ori, în perioadele în care mă ocup de organizare de evenimente lucrez și până la 22:00 sau 23:00, dar asta e o alegere personala pe care nu aș fi nevoită să o fac.  More

17 Comments

Nicolae Robu taie finanțările festivalului de jazz de la Gărâna

Timisoara

Unul dintre cele mai apreciate Festivaluri organizate de timișoreni e Festivalu de Jazz de la Gărâna. Mii de oameni din țară și din străinătate participă, anual, la manifestarea artistică de calitate superioară care se desfășoară în munți. Până în acest an, Festivalul s-a bucurat de susținerea autorităților locale, implicarea mai multor companii și multă muncă din partea organizatorilor, oferind rezultate foarte bune, că doar de-aia bat francezii și englezii atâția mii de kilometri să vadă un festival.

Însă anul acesta, prin decizia noului nostru primar, Nicolae Robu, festivalul s-a trezit, cu câteva zile înainte de a începe, că nu mai primește din partea Primăriei cei 100.000 lei promiși. Chiar dacă există Hotărârea de Consiliu nr. 139 din 27 martie 2012, votată în unanimitate de consilierii locali, prin care se specifică negru pe alb că Primăria susține festivalul și oferă 100.000 lei, Primarul a decis să-și facă singur legea și să nu mai dea banii.

Bine că avem bani să refacem echipa de fotbal, dar nu suntem în stare să susținem cultura. Și de-ar fi fost un festival de doi bani, hai că poate aș fi înțeles să nu se mai investească în el. Dar după atât timp în care a demonstrat că se ridică la standarde europene, cum să rămână fără fonduri că așa a decis primarul?  More

9 Comments

Acest website folosește cookies. Detalii.

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close