Alunițele și expunerea solară

Product

Întâmplarea face ca pe pielea mea să existe vreo câteva alunițe. Le am dintotdeauna și când eram mică mama și tata făceau mișto de mine că m-au însemnat să nu mă piardă. Când am mai crescut am auzit o mulțime de mituri despre alunițele mele. Ba că trebuie să le scot că mă îmbolnăvesc de cancer dacă nu, ba că sunt semne de boală, ba că nu am voie să stau vreodată la soare pentru că le am, ba că se transmit altora. Cum mie-mi place soarele și nu-s tare prietenă cu doctorii (numai cu stomatologii, dar asta vine din familie, hehe), am stat și m-am documentat puțin despre ele, cu scopul de a desființa niște mituri.

Alunițele sau nevii apar sub forma unor pete mici, pigmentare (de culoare maronie, violacee, culoarea pielii etc.). Ele sunt produse de anumite celule de la nivelul pielii care produc pigment (melanocite). Forma nevilor este foarte variată, putând fi rotundă cu margini bine conturate sau neregulate, pot să apară sub forma unor excrescențe netede sau rogoase, pigmentate sau nu, cu margini neregulate sau nu, pot avea mai multe nuanțe etc. Majoritatea sunt benigne, adică nu sunt periculoase și nu afectează țesutul din jur, pielea sau orice altceva. E drept, unele pot fi maligne, adică pot cauza o formă de cancer de piele denumită melanom, dar majoritatea nu sunt periculoase dacă le îngrijim.

În general, expunerea la soare este mai periculoasă pentru cei care au alunițe, pentru că într-adevăr sunt mai predispuși la cancerul de piele. Dar, dacă ne îngrijim cu atenție, riscurile scad simțitor. O grijă mai mare trebuie să aibă persoanele care au ochii, tenul și părul deschise la culoare, pistrui, multe alunițe sau alunițe mari din naștere, sensibilitate mare la soare sau cazuri de melanom în familie. Se pot transmite de la părinți  la copii, dar nu sunt periculoase.

Vestea bună pentru mine este că pot sta liniștită la soare atât timp cât mă protejez corect și nu exagerez cu expunerea. Totuși trebuie să respect niște reguli. Vi le spun și vouă, poate sunteți în aceeași situație cu mine.

1. Evit expunerea excesivă la soare și stau la umbră în special între orele de vârf (10.00 – 16.00)

2. Nu stau la soare până mă ard.

3. Folosesc o cremă de fotoprotecție cu spectru larg, UVA și UVB și factor de protecţie (FPS) mare, de 50 la început și apoi de 30. Am ales Crema de protecție cu SPF 50+ pentru față și Spray-ul de protecție solară rezistent la apă cu SPF 30 pentru corp. Ambele din gama Solecrin de la Iwostin. Recomand să folosiți și o Loțiune regeneratoare după plajă, pentru neutralizarea radicalilor liberi vinovați de îmbătrânirea pielii. În plus hidratează frumos și lasă o senzație de răcoare.

4. Aplic cca. 30g (echivalentul a două linguri) de cremă de fotoprotecție pe toate zonele corpului expuse la soare cu 30 de minute înainte de a ieși afară. Și repet asta la fiecare 2 ore, să fiu sigură că sunt bine protejată de acțiunile nocive ale soarelui.

5.  Port haine  care să mă protejeze de soare, inclusiv o pălărie cu borurile largi şi ochelari de soare cu filtru UV atunci când nu stau la plajă. Bine, prin oraș am grijă să merg pe la umbră dacă chiar trebuie să ies la orele de vârf și nu-mi iau pălărie de soare. În rest, tot haine care să-mi acopere umerii (să nu-i ard) și ochelari de soare cu filtru UV, pentru că-mi plac ochii mei verzi și fără riduri.

6. Cam o dată pe lună îmi examinez cu atenție pielea, să  mă asigur că toate alunițele sunt neschimbate. Adică nu și-au schimbat forma, mărimea sau culoarea. Plus mormăi în gând de nemulțumire, că în fiecare vară mai apar câteva, din cauza soarelui.

7. Ar trebui să merg  cel puțin o dată pe an la dermatolog pentru o examinare de specialitate a pielii. Recunosc că asta nu fac. Dar nici n-am văzut ceva schimbat la vreo aluniță.

Deci toate miturile despre faptul că nu ai voie să stai la soare dacă ai alunițe rămân doar niște mituri dacă ai grijă de tine și te protejezi corespunzător. Se iau doar de la părinți la copii și nu sunt periculoase, faci cancer de la ele doar în cazuri excepționale și doar dacă le ignori cu nesimțire și nu sunt vreun semn de boală. Sunt doar o pigmentare mai puternică a pielii care dă o anumită sensibilitate la expunerea solară. Să le protejăm, că-s ale noastre și să ne bucurăm responsabil de soare.

5 Comments

  1. Problema cu alunitele o am si eu. Intr-adevar expunerea la soare le afecteaza: fie apar mai multe, fie cele existente devin mai inchise la culoare …
    Vis-a-vis de punctul 7, ti-as recomanda sa-ti revizuiesti atitudinea, spre binele tau.
    “Dar nici n-am văzut ceva schimbat la vreo aluniță.” – asta nu e o garantie, sincer.

       0 likes

    1. Da, îmi tot spune și mama să mă duc. Până la urmă ajung și la doctor, că știu și eu că nu-i bine ce fac. Ar trebui să ascult de tine.

         0 likes

  2. Un prieten de-al nostru a aflat acum 3 saptamani ca are Melanom. Cancer de piele adica, pornit de la o ALUNITA de pe bratul stang. Din fericire pentru el, detectat in stadiu FOARTE incipient, asa ca i-au luat vreo 10 cm de piele din zona in cauza, plus alunita buclucasa si nu face nici chimio.

    Nu e de joaca insa, rahatul asta poate porni ‘nedetectat’ de la o chestie de 2 mm si te omoara. Si eu am diverse alunite si intentionez, cand ma intorc in tara, sa-mi fac niste analize asa cum trebuie si niste “explorari”. Nu stii niciodata pana la urma.

    Cu expunerea la soare .. mi-s de acord cu tine. Nu exagerat si cu “unsori”, sa nu ai surprize. Am dat prea des de rahatul asta de boala sa mai fiu relaxata 😉

       0 likes

    1. Mno bravo, ai reușit să mă sperii acum. Cred că-mi fac și eu o programare la dermato până la urmă, să știu o treabă. deși, în momentul ăsta, toate alunițiele arată sănătoase. Bat-o vina de piele deschisă la culoare!

         0 likes

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: