Startup Days în cifre

Events

În cifre, Startup Days arată cam așa:

36 de oameni entuziasmați și plini de idei frumoase
3 proiecte în stadii foarte avansate, aproape de finalizare
7 programatori
3 designeri (dintre care unul a muncit remote)
2 copywriteri
1 specialist în branding
3 team leaderi (care au muncit cot la cot cu echipele)
2 mentori
60 de minute de SPA și saună pentru fete
400 de cafele la filtru și aproximativ 100 Illy
35 de pâini feliate
126 de beri
9 ore de somn/persoană (asta e o medie de somn calculată pentru 2 nopți)
415 km parcurși, cu tot cu drumurile până la Reșița, Gărâna și alte localități din apropiere
11 ore de filmări
câteva mii de poze (pe care încă le aștept pentru centralizare)
25.22 ani, media de vârstă (l-am calculat inclusiv pe Vladi 🙂 )
4.5 pachete de țigări/cap de fumător (destul de aproximativ făcută statistica asta)
2 hashtaguri în top 5 agregator pe România (#startupdays și #mno :D)

Despre cum s-a întâmplat evenimentul au scris: Crinutza, Nebuloasa, TheNextWebRO, Daniel Sima, Dan, Ovi Sirb, Bleau. Aștept cu o curiozitate fără margini părearea fiecărui participant. Sunt sigură că toți aveți ceva foarte interesant de povestit.

Poze există momentan la Horia și Crinutza. Așteptăm să se mobilizeze toți fotografii și să-mi trimită un comment cu linkurile către poze.

Filmările, de asemenea, nu sunt complete. Momentan le găsiți pe StartupDays.ro și la Dan, dar urmează să se mobilizeze și Bleau, Ovi Sîrb, Alex Blogu și alții.

Personal, sunt copleșită încă de efectul Startup Days. Voi povesti câte o întâmplare haioasă pe zi timp de o săptămână, so stay tuned, că mai urmează.

4 Comments

Stalkerilor mei

La Feminin

Majoritatea cunoștințelor mele știu: sunt o răzgâiată, în sensul că nu suport să mi se spună ce să fac, cum să fac sau cum să nu fac. Am din dotările originale niște integrate cu funcții speciale. Mă ajută să iau singură decizii, să dau singură cu capul și tot singură să suport consecințele faptelor mele.

Calculatorul de bord funcționează destul de bine, chiar dacă, uneori, după câte 18-20 de ore de activitate cere pauză. Îl hrănesc cu un combustibil special, pe bază de suc de mere și ceva licoare magică pe care nu vreau s-o dezvălui. În general, dacă primește muzică și informații interesante din online, nu cere altceva. Foarte, foarte rar execută un fișier numit somn.exe.

Vorba cuiva, sunt capricioasă și autosuficientă. Am impresia că pot trăi la nesfârșit după capul meu, pe cele două picioare din dotare și fără să îmi pese prea tare ce se întâmplă în jur. Da, pot. De 25 de ani mor de râs când aud ca X nu poate trăi fără Y sau că M a ajuns la spitatul de nebuni pentru că N urma după el în alfabet. De ce vă tot aruncați neputința spre ceilalți? Terminați cu prostiile.

În fine, acum că toată lumea a înțeles, cei care se simt sunt rugați să noteze următoarele: Când o să am vreodată în viața asta nevoie de suport moral, înghețată, un umăr pe care să plâng, ajutor să schimb un bec (sau mai știu eu ce motiv idiot vă trece de obicei prin cap) vă sun eu. Mulțumesc.

15 Comments

Sibiu, #hmeet si Atrium Cafe

Events

M-am gândit să scriu despre #hmeet-ul de ieri exact din locul unde s-a întâmplat. Așadar, acest post e scris din Atrium Cafe, o cafenea foarte drăguță, din Piața Mică (Sibiu). Azi sunt singură aici și mă bucur de un ceai negru cu lapte.Ieri, în exact același loc erau 40 de oameni faini, vorba ardeleanului.

#hmeet a primit 10 puncte din partea mea pentru că a început la timp, adică exact la 11:30. Noi, oamenii din Timișoara, am avut ceva probleme pe drum și am avut o întârziere de vreo oră. Bine că era streaming live și am putut urmări de pe drum ce s-a întâmplat în lipsa noastră (încă 10 puncte pentru asta, zic).

Am ajuns fix la finalul primei pauze, când organizatorii împărțeau tricourile cu #twittmobilul bucureștenilor. Frumoase tricouri. Evenimentul în sine a fost drăguț, dar nu tocmai ce mă așteptam să fie. Mi-a plăcut că au venit oameni cu idei bune și cu proiecte frumoase. Preferatul meu: Viajoa, pe care îl și susțin în Campana Lateral. Mi-ar fi plăcut să am ocazia să înteracționez cu Adriana, una dintre membrii echipei. Dar, n-a fost să fie de data asta. Ruxa și eu  am spus câteva cuvine despre continuarea campaniei #draduta si despre cum vrem noi să aducem o îmbunătățire în sistemul medical românesc. Bineînțeles că am adus în discuție și Redă Speranța, site pe care vrem să-l transformăm în locul de întâlnire al celor bolnavi de leucemie cu cei care au reușit să se vindece de această boală. Mulțumesc, Ruxa.

Ce nu mi-a plăcut prea mult e că, în timp ce oamenii vorbeau despre proiectele lor, alți oameni din sală erau preocupați de alte lucruri și era puțin cam prea gălăgie. De-asta nici n-am reușit să interacționez cu Adriana de la viajoa. Că n-o auzeam aproape deloc. de asemenea, a lipsit, cum spune si Nebuloasa, un Tweetwall. Dar am încercat noi, cei din sala să-l suplinim, că eram tare entuziaști și puși pe tweetereală.

În rest, numai de bine. Mi-au plăcut tricourile oferite de sponsori, faptul că aveau prize (muuuulte, multe puncte pentru asta :P) și că existau două microfoane, pentru o bună desfășurare a dialogului.

Mă bucur că, în sfârșit, am ajuns să-i cunosc pe Chinezu, Lorand, Oana, Cosmina și încă câțiva oameni frumoși pe care îi citesc de ceva timp și cu care am mai interacționat doar online.

Azi mă mai plimb puțin prin Sibiu și de mâine mă întorc la treabă.  Urmează TweetMeet la Timișoara. Dream Team, ce faceți în 9 aprilie? Nu ne faceți o vizită la Timișoara? Lorand vine tocmai de la Cluj la noi și s-a înscris deja la eveniment, să fie sigur că ajunge.

8 Comments

România, Mile Cărpenișan are nevoie de tine!

Events

Dacă n-ar fi fost Mile Cărpenișan, poate licitația pentru Daniel Răduță de la Timișoara nu s-ar fi desfășurat așa. A pus foarte mult suflet și a făcut tot ce i-a stat în putință să ajute un om care avea mare nevoie să fie ajutat. Știu asta, pentru că noi, TEAMișoara, am luptat cot la cot cu el.

Nu am avut ocazia să-l cunosc foarte bine. Dar faptul că a dus războiul lui Daniel pe umeri înseamnă foarte mult pentru mine. Azi dimineață am aflat că Mile e în spital, la Timișoara, în comă. M-am cutremurat, deoarece știu cât de aproape de lucruri tragice te aduce o comă de acest fel. Am fost martoră, acum 8 ani la ceva asemănător și tot ce pot să spun e că nu aș dori nimănui să fie în locul lui. E un om puternic și am încredere că va putea duce și lupta asta până la bun sfârșit. Dar are nevoie de tot ajutorul pe care i-l putem oferi.

Pentru că nu-mi pot aduna foarte bine gândurile în acest moment, vă las să citiți mai jos informație mai bine structurată. Diana a trimis azi către noi, toți cei care îl cunoaștem și vrem să-l ajutăm următorul mesaj:

Buna seara!

Stiu ca multi dintre voi ati auzit in campania pentru Daniel numele lui Mile Carpenisan.
Mile e omul care a organizat, alaturi de prieteni, TEAMisoara pentru Daniel Raduta.

Daca va intrebati de ce a inghetat acel post la el pe blog…e pentru ca Mile chiar nu a mai scris de atunci. Nici nu l-am vazut la Timisoara, pentru ca in noaptea aia se simtea rau, de la o toxi-infectie alimentara.

Azi ne-a lovit o bomba pe care, cu toate razboaiele din care a dat Mile stiri, nu o puteam anticipa.

Mile e in coma, la Spitalul Judetean din Timisoara, se zbate intre viata si moarte: http://www.jurnalul.ro/stire-observator/pentru-mile-carpenisan-539123.html

Mile ne-a donat casca lui de razboi pentru Daniel Raduta. Si a facut mult mai multe. A scris despre viteza sangelui lui….de care acum are atat nevoie:http://milecarpenisan.ro/2010/02/viteza-sangelui-nostru-2/

Va rog, in numele tuturor celor care au luptat si pentru Daniel, sa donati sange pentru Mile Carpenisan, la orice centru de colectare din tara: http://www.doneazasange.ro/centre_transfuzie.html

Nu conteaza ce grupa de sange aveti. Nu conteaza de unde sunteti. Conteaza doar aceste conditii, de indeplinit: http://www.beanangel.ro/Doneaza/proiectul.htm

Va puteti inscrie in fisierul de donatori, aici: https://spreadsheets.google.com/ccc?key=0AhIEk_td_qBHdGJTRTNMQjBnZU5MWUc4V0c0TDZva2c&hl=en

Daca va amintiti ce spunea Daniel, nu e bine sa mearga toti donatorii deodata, ci trebuie sa ne organizam, pentru ca trombocitele sunt greu de conservat, iar Mile va avea nevoie de sange o perioada nedeterminata.

Va multumesc pentru rabdare si dragoste de viata!

Diana

Tot ce putem să facem este să ne rugăm să-i fie mai bine și să mergem începând de luni, la primele ore să donăm sânge pentru el. Dumnezeu să fie lângă el!

No Comments

Prietena prietenului tău

La Feminin

E acea prezență de genul feminin pe care ai da orice s-o vezi anihilată. Mereu în preajma ”prietenului” tău, e cea la care el apelează când are nevoie de un sfat sau de o părere sinceră. Tot ea e cea pe care o sună când are chef de-o bere sau de-o poveste în mijloc de noapte și, da, ei i se plânge de toate chestiile care nu-i plac la tine. Cel mai probabil o vei percepe din prima ca fiind o concurență neloială și vei încerca să faci tot posibilul să nu mai fie ea o influență majoră în deciziile lui. Adică, ce, tu nu poți să-ți dai cu părerea despre filme, mașini sau jocuri pe calculator?

Ea e acolo pentru el orice s-ar întâmpla. Că ești, întâmpător, în peisaj n-o deranjează cu nimic, dar nici n-o încântă. Atât timp cât tu îți vezi de felia ta, n-o să intervină în veac în relația pe care o ai cu EL, pentru că n-o interesează. Nu ești nici prima și, probabil, nici ultima femeie din viața lui.  Problema intervine atunci când tu decizi ori că ea devine cea mai bună prietenă a ta (cu scopul clar definit de a-ți promova imaginea în ochii lui) ori că nu mai are ce căuta în viața lui (din cauză că tu ai impresia că, pentru EL, ea e mai importantă decât tine și în mod clar nu te vrea acolo).

Oprește-te înainte să-ți faci un rău. Ea n-o să fie niciodată cea mai bună prietenă a ta. Pentru ea, EL este cam ca un frate. Tu ești, în cel mai bun caz, o tipă mișto. N-o să-l poți convinge nici că ea nu are ce căuta acolo. Pe ea o cunoaște de când erau copii, de câțiva ani sau de câteva luni. Nu contează. Dar despre ea are certitudinea că e o prietenă adevărată și că se poate baza pe ea, fără să i se ceară în schimb altceva decât o prietenie sinceră. Despre tine nu știe asta și, cel mai probabil, nici n-o să îi dai destul timp s-o afle.

Cel mai bine e s-o iei ca atare. Trateaz-o ca pe unul din prietenii lui, pentru că până la urmă, asta e. Încetează să te mai gândești că noaptea când tu dormi și ei sunt la bere se întâmplă lucruri ciudate. Stai liniștită. Dacă ar fi vrut să fie ceva într ei, oricum aveau timp să încerce și înainte să apari tu. Odată ajunși la stadiul de prieteni foarte buni, sexul nu mai prea are ce căuta în ecuație. Nu fi atât de femeie încât să nu înțelegi lucruri așa de simple.

41 Comments

O vodka, două, trei

La Feminin

Ai avut, probabil, o zi grea și lungă. Țară nouă, oraș agitat, ceva business, ca doar n-ai venit atât drum degeaba. Prietenii cu care ai ieșit să bei ceva vorbesc verzi și uscate. Locul e mișto. Spre deosebire de țara de baștină, aici nu stau 20 de bărbați beți să agațe patru femei. Dimpotrivă. E plin de femei frumoase și bete în căutarea unui bărbat dispus să le ducă la culcare.

O vezi stând singură la bar, cu un pahar de vodka cu gheată. Fumează tacticoasă o țigară și privește undeva departe peste oameni, peste mese. A băut toată seara, dar nu pare deloc amețită. La un moment dat, toată un zâmbet și-un gest vine lângă tine. ”Aveți dorință să mă primiți la masă?” Iți stăpânești cu greu un hohot de râs și, până să apuci să zici ceva, ea e lângă tine. Glume și hohote tot apar, bineînțeles. Și din partea ta, și din partea prietenilor.

Nu stă ea mult pe gânduri și întreabă: ”Mă deservești sau mă achit singură?” Perplex, îți comanzi o vodka cu suc de mere, ea o vodka simplă. Până să bei tu un pahar, ea bea trei. Mai ceri un rând. Ea mai cere trei. Și mai iei un cocktail. Ea vrea să mai ceară niște vodkă. Nu e amețită deloc, deși tu cam începi să vezi în ceață. Gata, până aici. Pe tonul cel mai natural, îi spui frumos: ”Draga mea, poți să mai deservești, dar de achitat, te achiți singură.” Hai, pa!

Stan pățitul din poveste: Costin.

2 Comments

Bravo RDS!

La Feminin

Săptămâna trecută ne-am mutat în casă nouă. ”Ne-am”, că suntem două. Ar mai fi câteva lucruri de aranjat la casă. Eu încă nu am un pat adevărat, numărul de scanune dă uneori cu minus, dar astea sunt detalii. Nu ne deranjează prea tare și, deci, nu ne-am agitat prea mult să facem ceva în sensul acesta. Însă, am suferit îngrozitor timp de câteva zile pentru că cei ce locuiau aici înainte, deși oameni tineri, nu aveau net din dotare. Ce oameni, ce caractere. Cum să trăiești fără net în secolul 21?

Proactivă, m-am bătut cu pumnul în piept și-am zis că rezolv eu problema. Că sunt pretențioasă. Mie îmi trebuie net cu bandă mare, vorba aia, dacă tot avem fibră, să ne folosim de ea. Mai vreau și rețea, că în Timișoara găsești tot ce vrei pe ”metropolitană”. Ce nu găsești, oricum există pe torrente. Dar și pentru alea, ai nevoie de bandă. Deci, mă pun eu să vorbesc cu RDS.

I-adevărat, s-au urnit mai greu. A durat câteva zile de la semnarea contractului până la mufarea de cabluri. Azi, undeva la prânz, ding-dong. RDS la ușă. Un nenic la vreo 40+, cu geanta de scule și ceva hârtii de semnat s-a mișcat ca titirezul și în mai puțin de 15 minute aveam net.

Acum, frumusețea nu-i că a durat așa puțin. Omul și-a cerut scuze că nu s-a putut mai repede, că au mult de lucru, etc. După care s-a apucat să-mi dea niște găuri în pereți. S-a gandit el cum să facă să nu îmi nenorocească pereții și chiar a reușit. Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost că mi-a cerut o mătură să curețe mizeria. Nu a lăsat după el nici cabluri aruncate, nici bucăți dubioase de plastic și nici măcar praf.  Frumos. Așa da!

Mâine merg să iau de la ei și stickul, să am net  în deplasare. A ținut să-mi amintească chestia asta, ca nu cumva să nu beneficiez de toate serviciile lor. Mai rar așa customer care pe la noi. Mulțumim frumos.

5 Comments

Excursie în realitatea virtuală

Events

Vineri dimineața, la prima oră (da, pentru mine 10:00 e prima oră) Furia Roșie gonea spre aeroportul Timișoara condusă de Nebuloasa, cu mine pe post de copilot. Emoții, somn, multe întrebări și nerăbdare. Urma să-i cunoaștem pe Cristi Manafu, Cristina Alexandru și Bobby Voicu. Veneau la Timișoara (Cristi și Cristina în premieră) pentru două evenimente la care am muncit foarte mult, ambele părți ale Startup Days: Online Trends și Sesiunea de Pitching a ideilor.

Vineri și sâmbătă s-au întâmplat foarte multe lucruri, despre care au scris destul de mulți:  Nebuloasa, Manafu, Bobby Voicu, startups.ro, TheNextWeb, ArenaIT, stiri.IT, Alex Blogu, Filip Cherecheș, W2, Funky, Dan Necșa, tion.ro, Radu Ceucă, LaINfinit, Crinutza,  (dacă am omis pe cineva, îmi cer scuze). Eu am făcut live blogging pe site-ul evenimentului și am tweetuit încontinuu. Dan, Cristi (de la care încă așteptăm link-ul de Flikr) și alții au făcut poze sau au filmat. Nu mai scriu aici desfășurarea evenimentelor, că ar fi de prisos.

Duminică seara, cu un apus foarte roșu și foarte rece pe fundal, aceeași Furie Roșie gonea dinspre aeroport. De data asta fără emoții și nerăbdare, ci cu o stare de bine și un zâmbet pe buzele noastre. Am cunoscut trei oameni deosebiți, am învățat o mulțime de lucruri și ne-am simțit extraordinar împreună. Simțeam că mă întorc nu de la aeroport, ci dintr-o excursie într-o lume nouă și fascinantă. Promit să repet experiența cat de curând posibil.

Între timp, echipele formate la Startup Days se pregătesc cu entuziasm pentru weekend-ul de lucru de la Văliug, echipa organizatoare își încarcă bateriile și Timișoara își reintră în normal. Cel puțin pentru vreme.

5 Comments

Ce mi-a placut la Geekmeet24

Events

Interesanta experienta Mariei si a lui Alex. Si mai vreau. Am doar cuvinte de lauda pentru modul in care a fost gandit si organizat evenimentul in sine. Dar sa incepem cu inceputul.

Am propus, impreuna cu Todo, un produs  (Smart Student) care sa ajute studentii sa isi optimizeze timpul si resursele. O aplicatie care sa ii ajute sa combine orarul de scoala cu timpul lor liber, sa le permita sa integreze in programul lor activitatile extrascolare, examenele si orice alte evenimente pe care le considera importante. Aplicatia are o parte dedicata studentilor, dar si una gandita pentru terti care ar putea propune evenimente. Ar putea fi o resursa foarte utila, atat pentru studenti, cat si pentru universitatile care aleg sa o foloseasca.

La partea de implementare a proiectului am decis sa formez o echipa de fete. Rezultatul principal este ca, desi fiecare dintre ele are calitati deosebite, la finalul proiectului au ramas 3 din 6. Cristina si Lia s-au descurcat foarte bine pe development, respectiv design si au muncit cat de mult puteau. Horia, a fost, de asemenea unul din plusurile majore ale echipei. Desi s-a ales cu mici glumite (dar e deja obisnuit, nu-i asa?), a muncit cu zambetul pe buze timp de 24 de ore. Si chiar putin mai mult.

Parti bune si foarte bune in organizare

  1. Am primit support din partea pariului cu Mile pe agile development
  2. Am avut spatiu pe care l-am putut amenaja dupa nevoile fiecarei echipe
  3. Lumea a interactionat bine si s-a comunicat mult
  4. S-a facut streaming de la event (desi eu am pierdut partea asta, din cauza Lexu)
  5. Pe proiect, partea cea mai importanta este ca am gasit metode prin care va putea fi aplicat la o scara mai larga si ca, pe langa Cristina si Horia din echipa veche, am mai gasit doi oameni care sunt dispusi sa ma ajute sa-i dau o forma buna de implementat in universitati.
  6. Am invatat cate lucruri importante despre organizarea unei echipe formata din oameni care nu se cunosc si nu au mai lucrat niciodata impreuna

Parti mai putin bune

  1. In primul rand, faptul ca s-a suprapus cu evenimentul pentru Daniel Raduta si nu am putut sa ma implic 100%
  2. A doua zi am ramas in echipa  3 din 6. Bun si asa, dar se putea mai bine
  3. Din cauza pariului cu Mile, acum o sa ma ingras la loc. 🙂

Abia astept urmatoarea editie. Cred ca de aceasta data voi schimba putin rolul. Ma tenta foarte tare partea de blogging live  care intra in atributiile lui Lexu (Ma primesti in echipa de bloggeri data viitoare?)

6 Comments

Startup Days: Online Trends

Events

Maine seara (vineri, 5 martie, adica) ne vedem in Funky sa discutam despre trenduri online. Cristi Manafu, Bobby Voicu, Cristina Alexandru si Radu Ticiu vor  propune cate un subiect de discutie si noi, toti, vom vorbi pe subiect. Bineinteles, e un prilej foarte bun pentru networking si pentru a mai nascoci o idee noua. Nu se stie niciodata ce proiecte se nasc din intalnirile de acest gen.

La intalnire poate sa participe oricine, atat timp cat confirma AICI. Acum, deja sunt 50 de oameni inscrisi. Ceilalti, va inscrieti pe raspunderea voastra. Localul are capacitate de 50 de persoane. Nu stiu unde o sa incapem toti in Funky, dar vedem.

Am ales Funky pentru ca e un local dragut, cu spatiu suficient pentru o intalnire care nu vrea sa devina conferinta si vrea sa ramana la nivel de discutie. Nu este totusi singurul motiv. Zoran, ze owner, este un mare fan a tot ceea ce inseamna online. A inteles din primele doua minute ce inseamna aceasta intalnire si si-a dorit sa faca parte din ea. Eu ii multumesc pentru sustinere si abia astept sa ne cunoastem si face-to-face.

No Comments

Acest website folosește cookies. Detalii.

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close