M-am întâlnit zilele trecute cu una dintre fostele colege de facultate. Întâmplător eram la cumpărături. Eu tocmai îmi achiziționasem niște farduri și mă îndreptam cu pas sprinten spre magazinul preferat, să-mi cumpăr o rochiță nouă. Ea cumpăra scutece. Am râs amândouă de natura cumpărăturilor noastre, dar apoi m-am întristat foarte tare.
Obișnuia să fie o femeie care se respectă. Nu o vedeai afară din casă fără un machiaj drăguț, care s-o avantajeze. Îmi amintesc că îmi povestea, prin anul doi de facultate, că se trezește mai devreme cu o oră decât ar trebui, să aibă timp să-și aranjeze părul, să-și curețe tenul și să se macheze. Era o femeie îngrijită, ce mai. Seara nu cred că am văzut-o vreodată fără un contur de ochi realizat perfect. Ea a fost cea de la care am învățat că un ruj roșu poate fi prietenul sau dușmanul tău, în funcție de nuanță și tot pe ea am considerat-o etalon de îngrijire.
Zilele trecute, când ne-am întâlnit, nu purta machiaj, avea un păr neîngrijit, era cu cel puțin 10 kg mai grasă decât o știam eu. Și-n uimirea mea nu m-am putut abține. Am întrebat-o cu toată sinceritatea ce s-a întâmplat cu ea. Mi-a răspuns că acum e femeie măritată și că are un copil de 11 luni. Sincer, la cum arăta, am crezut că a fost părăsită de iubitul ei și că e în mijlocul unei depresii.
Am schimbat rapid placa, dându-mi seama că nu-i prea sănătos să mă uit la ea cu ochii mari. I-am povestit cum am slăbit 10 kg, cât m-am chinuit să mă pun pe picioare după niște evenimente mai neplăcute, cum acum mi-e teamă să nu mă îngraș la loc și că sunt mereu atentă cu mine, pentru a-i fi tot mai dragă omului cu care îmi împart zilele. Și am încercat să-i transmit cât mai clar că nu-i bine să te lași pe ultimul loc, chiar dacă n viața ta a apărut un copil. E important să te poți uita în oglindă și să fii mulțumită de ceea ce vezi.
Spuneți și voi, cele care sunteți mame, cum procedați? Vă mai îngrijiți? Vă abandonați total maternității?
Eu nu am copil si tot trebuie sa slabesc vreo 10 kg. Nu trebuie sa ai copil sa te neglijezi. Macar ele au o scuza buna. 🙂
Eu nu sunt inca mama dar sunt maritata de un an si jumatate. Am tot 47 de kg si nici nu imi propun sa ma ingras sau sa nu ma mai ingrijesc vreodata. Pana la urma maritisul si un copil nu trebuie sa fie scuza pentru a uita ca suntem femei.
imi amintesc si eu de o conversatie cu o femeie maritata care imi admira oja si cand i-am sugerat sa i-o imprumut am primit replica ”sunt femeie maritata, nu ma mai dau cu culori dinastea”. in rest, sunt in aceasi categoria cu Roana, nu am scuza, trebuie sa ma trezesc la realitate
in ceea ce priveste ingrasatul, asta e din cauza mitului ca atunci cand esti insarcinata trebuie sa mananci pt doi sau ca ai pofte; totul tine de antrenarea creierului; de obicei femeile se ingrasa 15 kg in timpul sarcinii (dintre care jumatate in ultimele 2 luni); mai sunt femei care in primele 3 luni pun multe kg si atunci normal ca au probleme; in ceea ce priveste neglijarea persoanei, totul tine si de partener; daca ai un partener care nu te ajuta cu copilul, sau nu te lasa si pe tine 20 minute sa te relaxezi e mai complicat; femeia trebuie sa gateasca pt familie, pt copil, sa spele pt familie, pt copil, sa faca ordine si curatenie, sa aiba grija de copil (mai sunt cazuri cand copilul e mai nazdravan si necesita tot timpul atentie), sa se joace cu copilul, sa calce, sa mearga la cumparaturi, sa socializeze cu neamurile 🙂 si barbatul nu face nimic ( ca doar asa e mentalitatea) … sau te mai apuca depresia post natala care se poate manifesta oricand intre 0 luni si 2 ani la copil; si atunci pt unele femei machiajul e inexistent 🙂
Atunci cand realizati ca nu va puneti pe primul loc, aduceti-va aminte ca cineva o face pentru voi indiferent de situatie 🙂