Indiferent de părea pe care spunem că o avem despre noi sau modul în care alegem să ne prezentăm în fața celorlalți, doar atunci când reușim să fim cu adevărat sinceri avem o șansă reală să ne vedem așa cum suntem în realitate. De multe ori nu ne place ceea ce găsim sau insistăm că ne aflăm într-o conjunctură nepotrivită și, deci, nu este vina noastră că simțim sau gândim anumite lucruri. De aceea, mulți sunt speriați de timpul petrecut în solitudine. Când nu avem factori externi care să ne creeze un context în care putem aplica o mască, suntem dezbrăcați de imaginea pe care ne-am creat-o.
Pentru a putea crește, avem nevoie de oglinzi. Fie avem curajul și puterea de a ne fi propria oglindă, fie apelăm la ”oameni oglinzi”. Perfecționistă fiind, mă sperie sau mă nemulțumesc majoritatea lucrurilor care prezintă defecte. În primul rând mă nemulțumesc caracteristicile personalității mele, perfecționismul fiind una dintre ele. Așa că, incapabilă de a-mi privi toți demonii în ochi, am apelat la un om oglindă. Nu-i ușor. Să fii cu adevărat sincer cu cineva când abia poți să fii sincer cu tine este, uneori, o provocare imensă. Și, oricum, nu-mi iese de fiecare dată, oricât aș încerca. În plus, nici oglinzile nu sunt perfecte. Vin la pachet cu propriul set de valori și cu propriul EGO care, voluntar sau nu, ne oferă o imagine oarecum denaturată.
Însă, EGO are nevoie de a fi reflectat pentru a-l putea înțelege și accepta sau corecta pe alocuri. Altfel, avem tendința de a ne găsi justificări infinite pentru toate deciziile proaste pe care le luăm. Suntem agresivi pentru a ne apăra, suntem nervoși pentru că alții au acționat ”greșit”, mințim pentru că ne este teamă că vom fi percepuți altfel decât așa cum ne dorim. Toate sunt scuze care ne ajută să dormim mai bine noaptea. Suntem așa cum suntem pentru că asta alegem să fim. Dacă ne-am asuma cu adevărat propria persoană, am încerca să înțelegem ce îi determină pe ceilalți să se comporte într-un anumit fel, nu am reacționa direct la ceea ce spun și ce fac trecâd prin propriul set de traume fiecare situație de care ne lovim.
EGO ne poate fi prieten sau dușman. La fel și oglinzile în care alegem să-l reflectăm. Important este să învățăm ceva din fiecare reacție pe care o avem și să încercăm să devenim mai buni, mai umani. Consider că mai am multe de învățat despre asta, așa că marți mă prezint cu mintea deschisă și foarte curioasă la al doilea eveniment din seria Inspire Other Travelers. Se numește EGO și are loc marți, 5 iunie, la Aula Magna – UVT. Prof. univ. dr. Daniel David şi prof. univ. dr. Ion Dafinoiu vor discuta despre ce este, cum se manifestă și cum se poate ajuta (sau nu) propriul EGO. Evenimentul este moderat de Cătălin Ştefănescu. Bilete găsiți aici.