Mi s-a întâmplat de vreo câteva ori să mă întrebe bărbații din jurul meu ce vreau defapt. De fiecare dată mi se părea că răspunsul este evident și întrebarea lor este retorică. Apoi, la o analiză mai atentă, mi-am dat seama că, într-adevăr, de multe ori suntem prea criptice pentru ei. Că nu știm să le spunem clar ce vrem și atunci îi derutăm.
Așa că, la invitația celor de la The Sexist, am scris așa, frumos, cu un fel de subpuncte, care cred eu că sunt nevoile femeilor în general. Și nu m-am referit la pofte, mofturi sau stări dubioase de PMS. Am încercat să găsesc un numitor comun al nevoilor noastre. Spuneți și voi, am scăpat vreuna?
Articolul în găsiți aici.
felicitari pentru articol…desi m-ai bagat si mai mult in ceata…cred ca ar trebui din cand in cand sa mai spuneti si voi ce vreti, nu suntem nostradamushi tot timpul si nu ne dam seama ce se ascunde in spatele ochilor alora incruntati 🙂
Nu cred ca femeile vor ceva diferit de ceea ce vor barbatii. Cand nu stii ce vrea celalalt trebuie sa apelezi la skillurile excelente de comunicare si abordare. Bineinteles aici intra si situatia cand fiecare din noi pur si simplu nu are chef sa comunice, lasandu-se prada luptelor interioare (job, scoala, life is pain, whatever). Fiecare, zic eu, ar trebui sa isi simta partenerul sa stie cand si cum sa vorbeasca cu el. Iar modul asta de abordare trebuie musai sa fie reciproc. Dar ca si bottom line, comunicare este esenta intelegerii intre doua persoane. Zic io.
Foarte de acord cu ce ai scris tu acolo. Din pacate mult prea multe femei se astept ca partenerul lor sa intuiasca toate aceste nevoi – ceea ce, chiar daca omul respectiv face parte din felia infima de barbati capabili de asa ceva, este totusi un efort mult prea mare, ce ar putea fi evitat cu putina comunicare.
Cred ca toate aveti nevoia sa fiti pur si simplu intelese iar de aici vin alte distractii…