Cel puțin o vacanță pe lună

În timp ce voi citiți aceste rânduri eu mă pregătesc pentru o ședință de cromoterapie. Prima din viața mea. De azi dimineață am părăsit Timișoara pentru un weekend de relaxare și răsfăț la Hotel Aqua, în 1 Mai. Ne-am dorit un weekend în care să nu muncim nimic, să nu ne întâlnim cu nimeni și în care să ne răsfățăm așa cum am văzut noi prin filmele americane cu vile imense și ședințe de SPA din suburbiile marilor orașe.

Despre cum se simte așa un weekend vă povestesc zilele următoare. Promit să vă arăt și câteva poze, să știți cum se prezintă locul și ce așteptări să aveți în cazul în care vă doriți, ca și noi, o pauză de la viața de zi cu zi. Acum o să vă spun câteva cuvinte despre ce costuri implică o mini-vacanță și de ce cred eu că-i bine să te rupi de lume în reprize. 

Așteptăm toți, cu nerăbdare, luna aceea în care să ne luăm un concediu de 1-2 săptămâni, în care să plecăm la munte, la mare, la vreun festival internațional. Fiecare cu plăcerile lui. Însă vacanțele astea au loc o dată, maximum de două ori pe an și de multe ori, din cauza oboselii, nu apucăm să ne bucurăm prea mult de ele. Sunt sigură că uneori, când v-ați întors din vacanță și v-au întrebat oamenii din jur cum a fost și ce-ați făcut, ați răspuns plini de mulțumire: ”Vai, ce-am mai dormiiiit!” Ori scopul unei vacanțe ar trebui să fie altul. Ar trebui să ne putem bucura de locurile și oamenii pe care îi descoperim. De dormit, teoretic, am putea dormi și acasă. Practic, mereu avem ceva de făcut sau apare ceva neprevăzut și parcă mai bine ne odihnim dacă plecăm din oraș.

De-aici și necesitatea mini-vacanțelor. Pentru a mă putea bucura de o vacanță adevărată, timp de vreo 10 zile, prefer ca atunci când simt că sunt foarte obosită, să plec vreo 2-3 zile undeva unde să mă pot relaxa complet. De data asta am ales un hotel cu spa și pisină. Altă dată am ales să plec într-o vizită în Alba Iulia. Altă dată am dat o fugă până la Văliug. Ideea e că aproape toată vara și, de multe ori și-n timpul altor sezoane, fug în weekend din oraș. Astfel, când vine vremea mult așteptatei vacanțe, mă pot bucura din plin de ea. Nu-s surmenată și am exact dispoziția necesară să descopăr oameni și locuri noi.

Poate credeți că toate astea costă o mulțime de bani și nu și le poate permite oricine. Nu-i chiar așa. Să luăm ca exemplu acest weekend. Drumul Timișoara – Oradea costă maximum 120 lei, dus-întors, cu mașina. Acum depinde și de ce mașină ai, dar cu un consum mediu de 6 litri/100 km, cam acolo ieși. Deci, pentru o persoană (presupunând că plecați la drum 2 oameni), costă maximum 60 lei. Cazarea, care include și acces la piscină plus toate facilitățile și Spa, costă 190 lei/noapte/cameră dublă. Adică 95lei/persoană pentru o cameră foarte simpatică, acces la piscină, la Spa, la dușuri colorate, cromoterapie, sală de fitness, jacuzzi și alte nebunii. Și-acum să-mi spuneți voi că nu vă permiteți să alocați un buget de aproximativ 150 pentru un weekend de relaxare, că vă trimit să luați notițe de la Dojo.

În altă ordine de idei, să vă relaxați în acest weekend. Eu, una, sigur o voi face.