O altă perspectivă despre un oraș candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană

După ce Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană, l-am văzut crescând de  la o zi la alta. Într-adevăr activitățile culturale din oraș s-au înmulțit simțitor. Însă nu doar operatorii culturali au avut de câștigat. Turiștii au început să viziteze orașul într-un număr tot mai mare, micile business-uri locale fiind primele care au beneficiat de acest aflux de bani proveniți de la cei din afara orașului. Până la urmă, un oraș devenit capitală culturală europeană nu înseamnă doar mai multe spectacole de teatru și mai mulți bani investiți în cultură.

În primul rând, în organizarea de eveniment avem nevoie de o mulțime de servicii și produse. De cele mai multe ori se apelează la furnizori locali, fiind mai comod de comunicat și lucrat cu ei decât cu cei din alte orașe.

În al doilea rând, mai multe evenimete de calitate înseamnă mai mulți turiști, deci mai mulți bani care intră în oraș. Că turiștii ăia trebuie să doarmă, să mănânce și să facă și altceva decât să viziteze muzee sau să participe la spectacolele din cadrul unui festival.

În al treilea rând, un oraș plin de viață atrage nu doar tineri, ci și potențiali investitori. Companiile mari sunt mai degrabă dispuse să investească bani în orașele care oferă forță de muncă tânără și specializată. Ori, pentru a ține tinerii într-un loc e nevoie atât de locuri de muncă, cât și de activități culturale diversificate. Între noi fie vorba, activitățile alea culturale mai trebuie și promovate pe bani, deci până și mass-media are de câștigat din treaba asta, chiar dacă indirect.

Am observat că există, în anumite cercuri, o tendință de a nu susține orașul în cursa pentru capitală culturală europeană. Ba mai mult, vocile cârcotașe lansează tot felul de zvonuri. Eu, una, nu pricep de unde atâta sete de hatereală. Poate ar trebui să vedem și partea bună a lucrurilor din când în când. Că a ne susține orașul și a pune și noi osul la treabă (fiecare cu ce poate și ce-i vine la îndemână) nu este o favoare făcută nici primarului, nici asociației care se ocupă de dosarul de candidatură.

S-o spunem pe aia dreaptă: dacă suntem suficient de sinceri cu noi vom recunoaște că, în definitiv, dacă reușim să devenim capitală culturală, câștigăm fiecare ceva. Indiferent că e vorba despre buticul de la colț, agențiile de turism, localurile de prin oraș sau publisheri. Cu toții încercăm să ne creștem businessurile și un aport de străini interesați de oraș și dispuși să-și cheltuie banii aici sunt fix ce ne trebuie. Așa că, poate ar fi mai bine să lăsăm copilăriile și orgoliile personale și să lucrăm în interesul nostru, al tuturor, pe termen lung.