Stau cuibărită în pat cu laptopul pe genunchi. Azi nu am chef să ies din casă. Ascult coloana sonoră a unui film care mi-a plăcut mult și beau cafea lungă, cu lapte și fără zahar, așa cum fac de mulți ani încoace.
Îmi amintesc cum, timp de câteva luni, un EL îmi făcea cafea în fiecare dimineață în care reușea să se trezească. Uneori sufeream ca un câine pentru că vorbea întotdeauna la singular și făcea totul după capul lui, deși eram doi. Dar dimineața, când îmi făcea cafea, îl adoram.
Un alt EL obișnuia să îmi aducă obiecte mici. Călătorea foarte mult și ne vedem rar. Dar, din fiecare călătorie îmi aducea câte ceva mic. O piatră, o cutie de chibrituri, lingurița de cafea de prin vreun bar. Erau cadourile pe care le așteptam cu cel mai mult drag din lume. Parcă fiecare din ele ar fi fost un prieten vechi, care putea să-mi povestească ce a văzut el în călătoriile lui.
Pentru mine, contează foarte mult micile detalii. N-o să-mi amintesc ce mi-ai povestit ieri sau alaltăieri, dar, cu siguranță, o să știu dacă aveai cămașa călcată sau dacă erai proaspat barbierit și miroseai frumos. N-o să-mi amintesc prea bine cu ce te ocupi, dar o să îmi amintesc ce gest ai făcut când am coborât împreună din taxi, dacă zâmbeai sau nu când m-ai văzut ultima dată sau dacă mi-ai răspuns la telefon de câte ori am avut nevoie de tine.
Dar, cum ziceam, azi nu prea am chef de nimic. Rămân cuibărită în pat, la căldură, poate mai beau niște cafea cu lapte. Mă simt capricioasă și autosuficientă. Deseară o să mă joc ca un copil și o să cânt din tot sufletul la un concert. Până atunci, lasă-mă să mă pierd în detalii.
>:D< Of, ce bine te inteleg. 🙂 Ma bucur ca vii diseara.
ce n-am face noi fără chestii mărunte?
@horica ne-am cumpara singuri ghiocei 😛
Ghiocei ha? No bun, ca tot nu stiam ce sa-ti iau cand ma intorc in timi :))…Revenind la post, imi place. La fel retin si eu tot detaliile alea mici…mici pentru altii si mari pentru mine :).
acele mici detalii conteaza pentru mai multe pesoane decat ti-ai putea tu imagina , crede-ma ca nu esti singura care e atenta la asa ceva 🙂 iar daca raspunsul la telefon e unul dintre acele detalii, atunci ma bucur ca putem comunica prin intermediul blogului tau 🙂
Vad ca ai concert deseara, iti urez bafta si distractie placuta, poate ne auzim sau chiar vedem si noi candva secolul asta :D, hf :)>-
@lucian 🙂 Nu la tipul ala de raspuns la telefon ma refer. Si, da, poate ne vedem si noi secolul asta. Noroc ca are multi ani. Ca altfel cine stie ce as promite si nu m-as putea tine de cuvant 😉