O glumă macabră – caz real

Viața unui om care are o glumă pentru orice, nu se poate termina decât tot cu o glumă. Să luăm, spre exemplu, un caz concret.

Familia X e anunțată telefonic de o asistentă de la urgențe că domnul X a decedat. Ne pare rău, condoleanțe, vă așteptăm cu sicirul să-l ridicați de la spital. Un fel de haideți cu cutia, noi vă livrăm produsul gata conservat. Familia X, îndurerată, ia un sicriu și pleacă să-l ridice pe domnul X de la morgă.

Familia Y e anunțată telefonic de poliție că domnul Y a decedat. Ne pare rău, condoleanțe, mergeți la spital cu sicriul să-l ridicați. Și familia Y, îndurerată, ia un sicriu și pleacă să-l ridice pe domnul Y de la morgă.

La morga orașului se întâlnesc familiile X și Y. Ambele îndurerate, ambele cu un sicriu nou. În morgă, un singur domn. Pe numele de Vasile. Familia X recunoaște numele, revendică omul. Familia Y recunoaște numele, revendică omul. Asistenta încearcă să clarifice lucrurile: domnul Vasile locuiește într-o anumită parte a orașului, are o soție pe numele ei Elisabeta. Ambele familii confirmă.

Până la urmă sunt invitați reprezentanți ai fiecărei familii să identifice cine este totuși la morgă. Familia X pleacă acasă plângând de durere, familia Y pleacă acasă plângând ușurată. Asistenta rămâne buimacă. Care sunt șansele ca într-un oraș cu 30.000 de locuitori să existe doi domni Vasile care locuiesc în aceeași zonă, au fiecare câte o soție pe nume Elisabeta și fiecare era plecat la cumpărături în momentul în care s-a anunțat decesul?

Domnul Vasile, liniștit acum, râde în sinea lui. Le-a copt-o și de data asta, chiar de-a fost să fie pentru ultima oară. Polițiștii chiar sunt … polițiști uneori.