Tu ce faci de Revelion?

leapsa

Timp de 8 ani am făcut Revelioanele cu prietenii din gașca extinsă. Chefuri de 3 zile, after party după after party, știți modelul. Mi-am început fiecare an obosită și somnoroasă, de-mi trebuia câte o săptămână să mă refac pentru a mă putea apuca de treabă. Ei bine, am de gând să schimb asta. Anul 2013 mă va prinde liniștită, (sper că) mai odihnită și cu cei mai dragi oameni lângă mine.

Am planificat totul în liniște. Vom fi maximum 14-15 oameni, am găsit un loc drăguț unde să ne chefuim, vom avea parte și de muzică bună, și de jocuri amuzante, și de suc de mere îmbunătățit. Un fel de ceai dansant, fără ceai și cu mai multă voie bună. Mult mai calm decât bumți-bumți-ul tradițional. Simt eu că e rețeta cea mai bună după un an așa plin. Nu de alta, dar în 2013 nu mai am la dispoziție o săptămână întreagă doar pentru somn și seriale proaste, că am planuri mari încă de la început de an. More

4 Comments

Găsește inspirația în tot ce te inconjoară cu internetul mobil de la Orange

leapsa

Mă întreabă Darius dacă mi-e util internetul mobil. Nici că mă putea nimeri mai bine. De când am devenit posesor de iPhone acum vreo 2 ani, internetul mobil e umbra mea. Unde merg eu, vine și el. Vorbesc de internetul de la Orange, că sunt clientul lor de atât de mulți ani încât îmi vine greu să îi părăsesc pentru vreo altă companie.

Nu a existat eveniment la care să particip și despre care să nu comunic direct pe rețelele de socializare (Twitter, Facebook, Google +). Fie c-a fost vorba de breun concert sau de vreo conferință, mereu am tweet-uit și am postat pe Facebook de acolo. E important ca oamenii să știe ce se întâmplă în timp real, pentru că interesul este mult mai mare decât dacă aș povesti despre un eveniment la 3-4 zile după ce a avut loc.  More

4 Comments

5 îmbunătățiri pentru blog

leapsa

De parcă nu mi-aș repeta de cel puțin două ori pe săptămână că trebuie să fac niște schimbări la blog, m-a mai încălțat și Nebuloasa cu o leapșă. O fi în loc de șut în fund, că uneori am nevoie. Să le luăm pe rând, deci.

1. Trebuie să lucrez puțin la modul în care arată blogul. E casa mea și în momentul de față arată ca un apartament închiriat. Îmi trebuie rapid un logo, un favicon (mă scuzați, domn’ Hoinaru, mă străduiesc să remediez cât mai rapid greșeala) și să personalizez varianta de mobil, că acum e o temă din aia default. More

5 Comments

11 chestii pe care le-am învățat de când ”sunt mare”

leapsa

Cum azi n-am avut deloc timp să scriu și-am bramburit în offline, Cosmin s-a gândit să mă trezească la realitatea online c-o leapșă. Așa-mi trebuie dacă nu-s la datorie tot timpul. Zice omul să împart cu lumea 11 chestii pe care le-am învățat de când sunt mare. Sincer, mi se pare foarte greu să-mi dau eu cu părerea despre subiecte din astea, că eu încă mă uit la desene animate dimineața, la micul dejun. Dar să-mi dau totuși o șansă. More

26 Comments

Tu pentru cine ai vrea să lucrezi?

leapsa

Cum stătea Mece de dimineață și n-avea ce să facă, s-a gândit el, drăguțul, să se imagineze lucrând pentru o altă companie. Timp de o zi. Și pentru că-i băiat altruist din fire, n-a ținut doar pentru el gândul ăsta și m-a întrebat același lucru. El zice că s-ar duce la Google, eu la Ogilvy.

Mă gândesc că fiecare are un brand preferat pentru care și-ar dori să muncească o zi din viață. Așa că vin și vă întreb pe voi unde v-ați dori să munciți pentru o zi? Ce companie vă face vouă cu ochiul? Și, mai mult, v-ați păstra domeniul de activitate? Că poate acum faceți marketing, dar vă visați designeri. Sau poate sunteți copywriteri și vreți să fiți programatori.

Mno, pentru cine ați lucra timp de o zi?

13 Comments

Zece lucruri care mă bucură

leapsa

Îmi plac lucrurile mici și simple și, de câte ori pot, evit chestiile simandicoase și înzorzonate cu tot felul de briz-brizuri. De-asta cred că cele mai importante lucruri pentru mine nu sunt obiecte, ci gesturi și situații. Să le luăm în ordine, deci.

1. Mă bucură gustul primei cafele din zi. Cea căreia îi simți mirosul dinainte să te trezești, care-ți este preparată de alții și adusă, în liniște, pe noptieră.

2. Mă bucură muzica bună și oamenii care o simt. Îmi place să văd că unii trec dincolo de a fredona sub duș un cântec sau a da volumul mai tare când aud piesa preferată. Mă refer aici la cei care trăiesc cu muzică, prin muzică și pentru muzică. Sunt puțini, dar de fiecare dată când întâlnesc un astfel de om, îmi cântă sufletul.

3. Îmi place aerul proaspăt de dimineața devreme, indiferent dacă își face prezența înainte să adorm sau imediat după ce mă trezesc. Oricum nu dorm mult, așa că există mari șanse să mă bucur de ambele cazuri destul de des.

4. Îmi plac macii. Toți macii! Pentru că sunt printre puținele flori care nu rezistă deloc dacă le scoți din habitatul lor și le pui într-o vază. Sunt plini de viață și de vară atât timp cât nu te bagi tu ca deșteptul să îi rupi.

5. Mă bucură oamenii care au învățat să mă lase în pace, în lumea mea. Am destul de multă treabă, deci timpul pe care-l pierd cu explicații inutile, e un timp prețios, de care nu dispun. Le-aș ridica statui în centrul orașului tuturor celor care știu să fie o prezență discretă în viața mea.

6. Iubesc furtunile și oamenii furtuni. Apar în momentele de caniculă cruntă, sunt gura de aer proaspăt de care ai nevoie și apoi dispar rapid. Întodeauna mă bucur când apar și, mai ales, atunci când revin.

7. Ador nopțile de vară și șoselele nesfârșite. Aș putea conduce până la capătul pământului, singură, cu noaptea și cu drumul meu.

8. Mă bucură prima zăpadă. Sunt mai rău ca un copil mic scăpat la Disneyland când văd primii fulgi. Și aproape plâng când vine primăvara.

9. Îmi place tăcerea celor care au învățat să comunice fără cuvinte. De la un status de mess, la o melodie postată aiurea pe Facebook sau un obiect uitat în cel mai nepotrivit loc, orice formă de comunicare indirectă mi se pare adorabilă.

10. Mă bucură oamenii care îmi zâmbesc înapoi. Am obiceiul să merg pe stradă cu muzica în căști și, de cele mai multe ori, zâmbesc. Unii trec pasivi pe lângă mine. Alții îmi zâmbesc înapoi și mi se par adorabili. Îmi fac zilele mai frumoase.

Asta a fost o leapșă primită de la Dan. Merge mai departe la Ada, Corina si Raluca. Pe voi ce vă bucură?

8 Comments

PRbeta+Status Pimp=Love

Am descoperit Status Pimp la puțin timp după lansarea lui, acum vreo 2 ani. Pentru cei care încă nu știu cu ce se mănâncă, Status Pimp e prima retea de publicitate prin statusuri de Yahoo Messenger din lume. S-a născut la Timișoara și crește frumos. Recent a împlinit 2 ani.

Mi-a plăcut ideea de a folosi statusurile de mess ca sursă de promovare, dar am fost mereu sceptică cu privire la rezultate. Aveam impresia că Pimperii sunt persoane prea tinere și prin intermediul lor se pot promova produse targhetate doar spre publicul tânăr. Mi s-a oferit ocazia să văd că, defapt, lucrurile stau puțin altfel.

Am promovat PRbeta și prin intermediul Status Pimp. Deși am avut ca parteneri media mai multe companii importante, Status Pimp au fost leaderi în topurile noastre. Au adus cele mai multe vizite pe site, adică fix 26% din numărul total de intrări. Pentru că ei oferă foarte transparent (mulțumesc!) toate rezultatele campaniilor, am aflat că dintre pimperii care ne-au promovat, 54% au avut vârste cuprinse între 18 și 24 ani (adică mesajul nostru a ajuns la studenți, care ne erau în target) și 46% au avut peste 24 ani (deci mesajul nostru a ajuns și către oamenii care lucrează de ceva timp, adică fix cealaltă parte a targetului nostru). Încă de la început am ales să nu promovăm evenimentul către elevii de liceu, pentru că am considerat că sunt puțin cam fragezi pentru temele abordate în cadrul PRbeta. Așadar, mesajul nostru a ajuns cu succes doar în mediile în care ne-am dorit.

Apropo de transparență, mi-a plăcut foarte mult că am putut urmări, pe zile, câți oameni au intrat pe PRbeta.ro și din ce categorie de vârstă fac parte. Pentru noi a fost important să avem un flux continuu de vizitatori, pentru că am adus informații noi pe site o dată la câteva zile. În plus, am putut alege să promovăm evenimentul într-o regiune anume a țării. Ne-am dorit ca PRbeta să fie mai mult un eveniment regional, deci am ales să-l promovăm în Banat, Crișana și Ardeal, deși am observat că pimperi există peste tot prin țară.

În concluzie, nouă ne-a plăcut ce poate să facă Status Pimp. Cu siguranță vom mai colabora cu ei și pe viitor, pentru că rezultatele au fost peste nivelul așteptărilor și echipa mereu disponibilă când am avut orice fel de întrebări.

2 Comments

Leapșă chinezească în cuvinte românești

leapsa

Am primit o leapșă de la Chinezu săptămâna trecută și poate ar fi trebuit s-o onorez mai repede. Adevăru-i că mă despart cu greu de cărțile mele, dar de data asta e pentru o cauză nobilă. Așa că hai s-o fac și pe asta.

Despre ce-i vorba în povestire: Chinezu spune că împreună cu băieții din Dream Team s-a hotărât să lanseze o leapșă cu carte. Adică fiecare om din gașcă alege un om în blogosferă căruia îi face cadou o carte din biblioteca personală și dă leapșa mai departe la alți câțiva bloggeri. Foarte simplu.

M-a plesnit și pe mine cu leapșa asta, că tot n-am mai făcut demult Lecturile Urbane în Timișoara. Măcar să ofer cărți celor care mă citesc. Așadar, cartea mea merge la Alle, pentru că e copil cu potențial și merită susținere. Leapșa o dau mai departe următorilor fericiți: Adi Dragoș, Richie, Bloo și Lilișor. Să găsiți și voi oameni faini și cărți faine de dat!

6 Comments

Marea dez-internetizare

leapsa

S-or gândit ei, clujenii, că petrec destulă vreme online. Și se-ntreabă Alex dacă mai fac și altceva înafară de stat cu ochi în calculator toată ziua. Pai mai fac și altceva, că îi de musai.

Deși munca mea presupune cam 9-10 ore pe zi în fața calculatorului, recunosc că sunt unele zile în care nu-l deschid deloc, până spre seară. Trebuie să mă întâlnesc cu oameni și nu-i frumos să stai cu laptopul deschis îm timp ce alții vorbesc. Plus că, de cele mai multe ori mă văd cu oameni care nu-s ei tare meșteri în online, și-atunci s-ar uita la mine ca la o ciudată. E bine să nu știe prea multe despre cum comunici online, că doar de-aia mă au pe mine și mă plătesc.

Asta nu înseamnă, totuși, că închid vreodată interneții. Până de curând aveam un Nokia care abia își mai trăgea sufletul, dar îl ținea cu internetul deschis aproape tot timpul. Acum, de când cu noua jucărie, nu numai că am toate rețelele de socializare deschise permanent, dar am mail-ul tot timpul la îndemână, pot scrie pe blog sau pe site-uri direct de pe iPhone și când nu am de lucru mai testez o aplicație nouă, mai fac un update, din astea. Nu stau chiar tot timpul cu ochii în telefon, dar mă simt mult mai bine când știu că orice s-ar întâmpla online și mă interesează aflu instant. Trăiască Push-ul.

Singurele momente în care chiar trăiesc fără internet sunt cele în care dorm sau înot. Nu-s multe nici unele, nici celelalte. Dar bine că sunt, că altfel nu puteam să mint aici că nu-s dependentă în ultimul hal. Că sunt, mno, c-așa mi-i meseria.Ah, ar mai fi vineri seara, când de obicei sunt undeva pe afară, printr-un pub sau un club. Dar adevărul e că și atunci îmi țin deschise aplicațiile, deci tot se cheamă că sunt online.

Acum, că ne-am lămurit cum stăm cu dez-internetizarea, zic să întrebăm și pe alții. Boghi (că nu poți închina o bere dacă stai cu ochii în calculator. Hai, să ne trăiești, că mai puțin și dai de băut!), Diana (Bine ai venit în urbea noatră minunată) și Claudia voi cum vă dez-internetizați?

3 Comments

Vicii și delicii

leapsa, Product

A plecat de la Andrei, a ajuns la Adi și acum e și tema mea de casă. De leapșa despre vicii vorbesc. Că avem toți vicii, chiar dacă le recunoaștem sau nu. Acum, să mă scuze mama, dar o să-mi scot la interval fața aia pe care mi-o cunosc doar prietenii mai apropiați și cu care am promis că nu mă laud în lume, dacă nu-i imperios necesar. Recunosc cu mâna pe inimă: sunt o vicioasă. Nu-mi concep viața fără vicii și, spre deosebire de alții care se plâng de ele, eu mi le savurez. Să le luăm pe rând, deci.

Berea. Nu-mi place berea. O beau doar de sete cruntă, dacă nu este nimic altceva hidratant în jur. Îmi place doar spuma de pe berea altora, dar asta-i altă poveste. Totuși, vara, la 40 de grade, îmi place să savurez o Nefi. Sau două. Sau trei. Dar musai să fie Nefi și musai Timișoreana. Altceva nici nu intră în discuție.

Țigările. Sunt fumătoare de prea mulți ani deja, recunosc. Nu am de gând să mă las în viitorul apropiat, mai ales că de curând am descoperit Marlboro Gold Touch, un deliciu. Înainte am fumat o porcărie cu ceai alb și mentă, Vogue Arome verde, supranumit de prieteni Vome Arogue. Nici nu mă mai mir că nu vroia nimeni să fumeze din pachetul meu de țigări. Înainte de asta fumam Kent. Cred că faza asta cu Kent m-a ținut vreo 8 ani și, uneori, când mă apucă nostalgia, mai cumpăr câte un Kent lung.

Cafeaua. Sunt unul dintre marii fani ai cafelei. Beau cel puțin 4-5 cafele într-o zi. Am dezvoltat și un ritual. Prima cafea, de dimineață, trebuie să fie suficient de tare să mă trezească, dar suficient de slabă să nu pun zahăr în ea. E întotdeauna un Jacobs făcut acasă cu cea mai deosebită grijă. În baruri și cafenele beau Segafredo și Illy. Aș bea și Moka, dar în Timișoara nu am găsit.

Tăria. Aici e cel mai simplu. Deja barmanii din localurile pe care le frecventez știu că beau întotdeauna vodka cu suc de mere. Nu mai am același stomac ca acum câțiva ani, deci nu mai suport vodka pura. Dar, în combinație cu suc de mere și două cuburi de gheață, e absolut demențială. Preferata mea e Stolichnaya, urmată îndeaproape de Wyborowa și Luksusowa. Cum în birturile românești nu prea găsești așa ceva, mă mulțumesc cu Absolut și Smirnoff.

Mno cam atât despre vicii, că îmi vine să mă întind acum și să mai vorbesc despre coniacul de Jidvei și alte minunății, da’ e mijlocul zilei și mai am de muncă o grămadă, deci nu mai detaliez nimic. Las pe alții să se laude și ei cu viciile lor. Să se simtă Cristi, Oana, Oana și Roxi. Bineînțeles, leapșa e pentru oricine o mai vrea. Sau, dacă n-aveți chef să vă extindeți într-un articol, aruncați un comentariu, că mi-s curioasă, ca de obicei.

4 Comments