În weekend am descoperit, împreună cu o mână de prieteni bloggeri timișoreni (Richie, Dan, Adi și Dani) încă un sport foarte fain. E pentru toate anotimpurile, că-i sport de sală. Squash-ul, că despre el e vorba, e un fel de tenis. Se joacă cu rachete, ca tenisul, dar sunt mai mici și, după părerea mea, mai ușoare. Mingea este dintr-un fel de plastic care nu prea sare. Adică trebuie s-o lovești cu putere pentru a putea face puncte. Și se joacă la perete. Deci îl poți juca și singur.
Mă gândeam că-i tocmai potrivit pentru cei care își doresc să slăbească sau pentru cei care țin la tonusul lor și nu vor să-l piardă. Știți deja că alerg seara de vreo câteva săptămâni. Credeam că tonusul meu e destul de bun. Până m-am trezit ieri dimineață cu o febră musculară la vreo câteva grupe de mușchi. Că una e să alergi singur pe stradă sau în parc și alta e să te chinui să lovești mingiuța aia (care nu prea sare) cu o rachetă, folosindu-te de pereți și de neatenția adversarului. Drept e că m-o fi ajutat și alergatul meu la ceva, că nu mă dor chiar toți mușchii din corp, ca pe alții.
Oricum, merită încercat. Pe lângă faptul că e un joc frumos, pe care poți să-l joci cu prietenii, am aflat că arde între 700 și 1000 de calorii într-o oră. Mai mult de o oră nu reziști pe teren, că e solicitant. Îmi place că poți juca și singur, deci nu depinzi de programul prietenilor, ca la tenis. În plus, poți să-ți descarci toți nervii și toate energiile negative. Că lovești mingea aia oricât de tare vrei și nu prea există șanse să spargi ceva sau să te lovești cu ea. Dovada că unii se descarcă jucând Squash am găsit-o pe pereții clubului.
Vă spun cu mâna pe inimă că e sportul cel mai potrivit pentru menținerea fesierilor în formă. Și fetele știu că-i important ce spun aici. Apropo de fete, spunea Dan că dacă vrei să câștigi trebuie să joci ca o fată. Nu-i chiar așa. Mi-am luat marea înfrângere de la Richie, care oricât a încercat el să joace cuminte și frumos, tot m-a bătut.
Să nu mă bucur singură de beneficiile Squash-ului, am și-un abonament de dat. M-am gândit că mi-aș dori să-l văd în posesia unei fete, pentru că știu ce înseamnă să vrei să slăbești și să ai oportunitatea de a face un sport fain. Așa că lansez un concurs pentru toate cititoarele mele din Timișoara (pentru că clubul este aici, în oraș). Cea care mă convinge printr-un comentariu că își dorește cel mai mult acest abonament, câștigă. Concursul e deschis până vineri, la ora 23:59.
Apropo, timișoreni, câți dintre voi știați că avem un Club de Squash în oraș? Eu, una, recunosc că deși am trecut pe lângă el de câte ori am mers în Little Pub, nu am știut că există. Am tras cu ochiul și la prețuri. 40lei/oră de luni până sâmbătă, între 9:00 și 16:00 și 60lei/oră seara și duminica. Prețurile sunt pentru închirierea sălii, deci puteți veni 2-3-4 oameni odată, mai ales dacă sunteți începători. În primul meci am rezistat fix 15 minute, deci numai bine ajungeți să jucați toți. Și la 10-20 lei, cât vine de persoană, mi se pare chiar un preț de bun simț. În plus, aveți apă din partea casei, să vă puteți hidrata suficient.
Pe mine o să mă găsiți la Club o dată pe săptămână. De fiecare dată voi lua cu mine pe altcineva, că nu vreau să fiu egoistă. Prima săptămână e ocupată deja. În celelalte 3 cine vrea să vină?
Update: Am ales câștigătoarea concursului. Deme, felicitări, ai o ocazie minunată să te menții în formă și să socializezi cu rpietenii tăi la Squash. Pentru că și Oana a avut răspunsuri destul de convingătoare, m-am gândit să ofer și-un premiul doi: îți dau ocazia să mă bați la Squash în una din zile. Fetelor, vă trimit mail cu detalii.
Stiu de clubul ala de ceva vreme, ca e in aceeasi cladire cu o parte din scolile de Salsa din oras ( Little Pub a venit pe urma 🙂 ).
Intrebarea mea este: rachete gasesti acolo sau trebuie sa le aduci de acasa?
Găsești acolo și rachete și mingi. Acum, dacă ai acasă, nu zice nimeni să n-o aduci pe-a ta. Te bagi la un meci?
M-as baga, daca reusim sa ne sincronizam ceasurile 😀
Rachete se inchiriaza contra 5 lei iar daca ai abonament sunt incluse parca.
Pick me, pick me! De ce? Am cel puţin 5 motive:
1. Pentru că, deşi am redus cantitatea de porcării pe care o mănânc, burţile mele tot acolo rămân şi-s conştientă că e nevoie de ceva în plus.
2. Pentru că, de când m-am mutat pe-o stradă de case în Girocului, îmi aud tot felul de claxoane şi apelative chiar în miezul zilei, când mă întorc de la lucru, iar asta nu mă încurajează deloc să alerg şi să atrag şi mai mult atenţia asupra mea.
3. Pentru că sunt curioasă. Nu am încercat niciodată squash-ul, dar mă ajută să ştiu că seamănă oarecum cu tenisul, pentru că pe vremea când eram un pui de om, am luat ore de aşa ceva. Am jucat câţiva ani, după care m-am lăsat – din motive de lene şi lipsă de teren adecvat şi companie. Acum nu mă prea trage aţa să mai iau racheta în mână când mai sunt şi alţii prin zonă, că s-ar putea să-i decapitez, aşa că e mai safe şi mai puţin jenant să încerc prima data de una singură 😀 După asta… păzea, Alex, că te iau cu mine…
4. Pentru că în perioada asta chiar am nevoie să-mi ocup mintea cu ceva. Lucrez 8 ore/zi şi dorm încă 6-7… prin urmare caut ceva de făcut ca să umplu ce mai rămâne până la 24, iar activitatea fizică şi febra musculară de după au şanse mari să-mi devieze gândurile de la ruta actuală.
5. Pentru că are nevoie corpul meu. Stau 8 ore cu fundul pe scaun la lucru, apoi merg acasă şi mă pun în pat – nu-i de mirare că începe să se aplatizeze. Şi spatele, care m-a durut dintotdeauna, acuma începe să se vaite ceva mai mult. Ar trebui să fac ceva în privinţa asta până nu se transformă în durere cronică…
Motive mai sunt… şi o să le scriu pe blogul meu în cazul în care mă fac cu un abonament 😀
Vin io in celelalte 3 : )
Hehehe. Te iau la una dintre ele. Mai lasă și pe alții, că poate or fi curioși. 🙂
Dom’le ia si tu pe cineva pe masura ta :)). Ce faci, joci cu fetele?
Interesant, parca as incerca. Cat de mare e riscul sa primesti o paleta peste cap ?
C`mon ! Dar stie care e riscul sa-ti rupi mana in casa, impiedicandu-te de covor ?
:)) Depinde cu cine joci sau cât de competitiv ești. Că de te prinde microbul, ai toate șansele să te enervezi crunt când pierzi.
mai mic decât să iei un perete în față din plin. :)) dar despre asta, într-un episod următor și pe alt serial.
Pick me, chose me, love me! (Ca-n Grey’s Anatomy) :-))
Eu aș vrea în primul rând să-mi descarc frustrările acumulate la job și prin mijloacele de transport în comun cu care sunt nevoită să circul aproape zilnic. Și pentru că-s fată simțită și nu pot să mă iau la bătaie nici cu oamenii cu care relaționez la job, nici cu concitadinii mei, rachetele alea rupte parcă scriau ”Here lies you anger” pe ele, m-am și văzut în slow motion lovind cu furie și ieșind de acolo cu gura până la urechi.
Și nu neapărat că am multe kile în plus (dar și alea-s un motiv mic acolo), dar am așa o atragere spre couch potato-ism de nu-i adevărat.
Așa că mă înscriu și eu în ”cursă”.
Și btw, habar nu aveam că avem așa ceva în oraș, că părea așa fain în filme (echivalentul datului cu pereți al vazelor, asiaticii practică parcă…).
@Deme Aruncă-ţi un ochi la mine pe blog (jur că nu e reclamă mascată) şi vezi cum am slăbit eu. S-ar putea să găseşti explicaţia la motivul pentru care, deşi ai redus ce ai redus, indiferent de cât de mult ai redus, nu se dau duse burţile. Aici link la articol:
http://ciprian.hutiu.ro/blog/2010/09/cum-am-slabit/
Nu zic să nu faci sport, ba dimpotrivă, il recomand. Subliniez doar ideea că ceea ce mi s-a potrivit mie funcţionează şi fără sport, şi fără înfometare, şi nu-s pastile sau prafuri… mănânci cât de mult vrei, de câte ori pe zi vrei, şi nu te uiţi la ceas. Eu mănânc destul de des noaptea (02:00 – 04:00) şi nu mă opresc decât dacă sunt sătul. Idiferent cât de multe mese am luat peste zi si cât de copioase au fost ele.
Succes şi cu abonamentul, şi cu silueta!!! 🙂
PS Nu vând nimic, nu am profit din asta, nu sunt afiliat. Vizita la mine pe blog e fără costuri, fără obligaţii. Pardon! Te costă, totuşi, ceva: 10 minute din viaţă, şi puţină atenţie când citeşti 😛
Cam aceeași metodă am folosit-o și eu. În plus, pe lângă faptul că am renunțat la carbohidrați o vreme, am ținut o cură de schimbare de metabolism, să-l accelereze puțin. Cum spui tu, sănătos, fără înfometare, fără pastile și ceaiuri dubioase. Felicitări!
Senkiu! Promit că o să descriu experienţa – musai să fac asta imediat ce ajung acasă, până nu mă cuprinde febra musculară şi o să mă doară şi când îmi dau o şuviţă pe după ureche :))
Yay! 😀 Acum am vazut, ca azi am dormit toata ziua dupa Bon Jovi experience. Ne ”auzim” pe mail. 🙂