Îmi plac lucrurile mici și simple și, de câte ori pot, evit chestiile simandicoase și înzorzonate cu tot felul de briz-brizuri. De-asta cred că cele mai importante lucruri pentru mine nu sunt obiecte, ci gesturi și situații. Să le luăm în ordine, deci.
1. Mă bucură gustul primei cafele din zi. Cea căreia îi simți mirosul dinainte să te trezești, care-ți este preparată de alții și adusă, în liniște, pe noptieră.
2. Mă bucură muzica bună și oamenii care o simt. Îmi place să văd că unii trec dincolo de a fredona sub duș un cântec sau a da volumul mai tare când aud piesa preferată. Mă refer aici la cei care trăiesc cu muzică, prin muzică și pentru muzică. Sunt puțini, dar de fiecare dată când întâlnesc un astfel de om, îmi cântă sufletul.
3. Îmi place aerul proaspăt de dimineața devreme, indiferent dacă își face prezența înainte să adorm sau imediat după ce mă trezesc. Oricum nu dorm mult, așa că există mari șanse să mă bucur de ambele cazuri destul de des.
4. Îmi plac macii. Toți macii! Pentru că sunt printre puținele flori care nu rezistă deloc dacă le scoți din habitatul lor și le pui într-o vază. Sunt plini de viață și de vară atât timp cât nu te bagi tu ca deșteptul să îi rupi.
5. Mă bucură oamenii care au învățat să mă lase în pace, în lumea mea. Am destul de multă treabă, deci timpul pe care-l pierd cu explicații inutile, e un timp prețios, de care nu dispun. Le-aș ridica statui în centrul orașului tuturor celor care știu să fie o prezență discretă în viața mea.
6. Iubesc furtunile și oamenii furtuni. Apar în momentele de caniculă cruntă, sunt gura de aer proaspăt de care ai nevoie și apoi dispar rapid. Întodeauna mă bucur când apar și, mai ales, atunci când revin.
7. Ador nopțile de vară și șoselele nesfârșite. Aș putea conduce până la capătul pământului, singură, cu noaptea și cu drumul meu.
8. Mă bucură prima zăpadă. Sunt mai rău ca un copil mic scăpat la Disneyland când văd primii fulgi. Și aproape plâng când vine primăvara.
9. Îmi place tăcerea celor care au învățat să comunice fără cuvinte. De la un status de mess, la o melodie postată aiurea pe Facebook sau un obiect uitat în cel mai nepotrivit loc, orice formă de comunicare indirectă mi se pare adorabilă.
10. Mă bucură oamenii care îmi zâmbesc înapoi. Am obiceiul să merg pe stradă cu muzica în căști și, de cele mai multe ori, zâmbesc. Unii trec pasivi pe lângă mine. Alții îmi zâmbesc înapoi și mi se par adorabili. Îmi fac zilele mai frumoase.
Asta a fost o leapșă primită de la Dan. Merge mai departe la Ada, Corina si Raluca. Pe voi ce vă bucură?
Pe mine ma bucura si o ploaie simpla, la fel ca si cea de astazi.
Asta de azi a fost o furtună. O așteptam de azi noapte :P. Nu am uitat nici de cealaltă leapșă, dar le luăm pe rând, da? 🙂
Oh, dear! Pe la punctul 2 ma gandeam ca asta suna a leapsa…si, cumva, ma gandeam sa nu fiu printre cei care trebuie sa o “execute” la randul lor! Dar cum eu nu pot sa gandesc nimic…. 😀
Daca nici tu nu poți scoate ceva pozitiv, nu știu ce se alege de lumea asta :))
Subscriu
macii, ce sa zic sunt sensibili, simpli… parca privind un camp plin cu maci sau doar vazundu-i pe marginea drumului iti dau sentimentul de libertate, cand apar macii simti ca a venit vara, caldura….