La șezătoarea din sat, în birtul preferat, la o șuetă cu prietenii aiurea în tramvai, bârfa e la ordinea zilei. Toată lumea vorbește despre toată lumea. Să arunce primul cu piatra ăla care n-a bârfit în viața lui pe cineva! Ok, deci de bârfit, toți bârfim. Dar pe cine?
Sunt oameni pe care îi cunoști tangențial, despre care auzi tot felul de lucruri, despre care știi, la rândul tău, anumite povești. Dar sunt și oamenii ăia care ți-s dragi. Despre care nu-ți place să auzi sau să spui lucruri rele, pentru că doare să-i vezi altfel decât așa cum îi știi tu. Nu vrei să-ți schimbi percepția despre ei, pentru că tu îi iubești pentru ceea ce crezi că sunt și pentru ceea ce ți-au arătat ție că sunt. Poate alții nu s-au bucurat de aceleași privilegii din partea lor. Poate sunt doar invidioși pe relația dintre voi. Important e că se nasc mereu povești care dor și pe care le-ai vrea aruncate undeva într-un colț, departe de urechea ta.
Nu-mi place să aud oamenii vorbind de rău persoane care ar trebui să le fie foarte apropiate sau pe care le fac să creadă că le sunt foarte apropiate. Poate e doar o metodă defensivă, poate mă simt eu bine cu impresia pe care mi-am făcut-o despre anumiți prieteni sau pur și simplu nu suport să aud pe cineva vorbind de rău oameni pe care eu îi admir sau îi iubesc. Îmi amintesc cum, acum o vreme, un prieten drag mie nu avea o impresie prea bună despre un alt prieten. Mie-mi erau, atunci, tare dragi amândoi, chiar dacă nu le-am zis asta. Mno, pe prietenul ăsta drag l-am rugat să nu-mi mai evidențieze defectele celuilalt, pentru că mă deranja, chiar dacă știam că are dreptate. După ceva timp, m-am dus la ușa lui să-i spun că a avut mare dreptate, dar m-a durut tare treaba asta. Pentru că, la un moment dat, celălalt mi-a fost drag.
Din păcate, am întâlnit și cazuri de oameni care, după ce s-au despărțit de cineva, au început să împrăștie povești urâte despre omul cu care au împărțit aceleași pijamale pentru o vreme. Acum, mă întreb, oare dacă te-ai asociat cu o persoană și apoi, chiar dacă nu mai e lângă tine începi să vorbești urât, nu-i ca și cum ți-ai face antireclamă? Ok, toți greșim, toți ne îndrăgostim de oameni nepotriviți uneori. Dar hai să nu scuipăm unde altădată am ridicat altare. Că-i păcat. Cu siguranță atunci când am început să investim sentimente în omul ăla, am văzut ceva frumos și cu potențial de bine. Hai s-o lăsăm așa cum e și să încercăm fiecare să ne vedem de treaba noastră, că-i mai sănătos.
*Denumirea de ”Decalogul Crețian” este marcă înregistrată Cristian Sitov
E ca si cum nu ai recunoaste ca esti prost, e ca si cum ai afirma ca iei intotdeauna cele mai bune decizii. Nu e asa. Uneori esti prost. SI hai sa zicem ca barfa de genul celor de mai sus e un warning pentru cei la care tii cu adevarat.
Nah, e un punct de vedere, nu e un stil de viata!