Am peste 300 de bloguri în Reader. Nu le citesc chiar zilnic, că nu am timp, dar o dată la 3 zile reușesc să văd ce s-a scris pe toate. Adică o dată la trei zile înjur în gând sistemul de învățământ și toate nenorocirile pe care le atrag schimbările astea foarte dese.
Pe vremea părinților mei se făcea gramatică până în clasa a 10-a, când se dădea ceva examen de treaptă. Drept e că nu exista Internet pe vremea aia, deci nu prea aveau de unde învăța tot felul de aberații lingvistice. Azi, când citesc bloguri, mă ia cu amețeli. Să zicem că trec cu vederea (uneori, că și astea mă deranjează crunt) englezismele pe care le folosesc ”experții Social Media” atunci când vorbesc despre evenimente, produse sau servicii oferite de ei sau de alții. Dar nu pot să nu mă enervez de câte ori își bate joc câte unul de limba română, aia învățată la școală.
Folosirea lui pe în ”pe care” atunci când avem un acuzativ, nu un nominativ mi se pare imperativă. Nu putem să ne dăm experți în [introdu domeniu de activitate cu denumire în engleză] și noi să nu știm vorbi corect românește. Cu atât mai mult atunci când subliniem în fiecare discuție pe care o purtăm că ceea ce facem noi se află în strânsă legătură cu comunicarea și celelalte ramuri ale ei. Așa cum nu poți proiecta un pod dacă nu știi fizică, așa nu poți nici să comunici corect o treabă dacă nu știi românește.
O greșeală aproape la fel de des întâlnită e folosirea cuvântului servici în loc de serviciu. Știu că pe vremuri oamenii care munceau în fabrici spuneau că merg ”la servici”. Dar noi, acum, că tot suntem oameni cu facultate, ar trebui să știm că e o formă greșită a cuvântului serviciu.
Apoi, cum să nu te enervezi când citești articole traduse cam ca și cu Google Translate? Eu înțeleg foarte bine că majoritatea surselor din care ne documentăm sunt scrise în engleză. E foarte bine că încercăm să învățăm cât mai mult și cât mai repede. La fel, cred că e bine să împărtășim cu alții articole interesante și utile. Dar dacă tot încercăm să scriem pe bloguri în limba română, păi hai să și traducem corect. Nu mă refer aici la furculisioane, de care e plină blogosfera, din păcate. Mă refer la topica frazei. E chiar așa de greu de respectat o ordine a cuvintelor în propoziție?
Mă gândesc cu groază că majoritatea dintre noi am descoperit internetul cam pe vremea când terminam de studiat gramatica. Adică prin ultimele clase de gimnaziu. Puțini sunt cei care, fără să fi făcut o facultate de Litere, observă toate greșelile astea la persoanele din jur. Și mai puțini sunt cei care încearcă să își corecteze limbajul. Majoritatea se culcă pe o ureche și, atunci când sunt trași de mânecă, oferă un răspuns tipic românesc: ”Dar și X vorbește la fel și uite ce succes are. Nu mai dă nimeni doi bani pe gramatică și, oricum, micile greșeli mă fac mai special.”
Copiii ăștia care cresc cu HI5 și Yahoo Messenger de la 5 ani, cum vor vorbi? Că, din păcate, gramatica în școli e doar o utopie. Nici profesoarele nu mai sunt ce erau odată. Nici elevii nu mai știu ce-i aia să stai să înveți. Nici părinții nu mai au cum să-i corecteze, că și ei, majoritatea, vorbesc și scriu greșit.
Romania, anul 2015, ora de gramatica, profesoara se adreseaza elevilor:
“Copii, nu uitati, niciodata nu se pune virgula dupa smiliey”
:)),
fata ejt fraera fink treburile astea nu konteaza in viata. bani conteaza, si toaleleee!!!
PS knd mergem si noi la mol?
Fata, bn ca miai adus aminte. E reduceri la Zara si Mango.
Vai, vreau sa pot da like la comentarii! :))
Eu lucrez cu studenti si masteranzi. Cand le citesti cererile si lucrarile, iti vine sa fugi!
Cristina,
prietena mea in primul an de invatamant la Liceul..pardon Colegiul Mincu, are salar in mana 400 RON. ieri a primit fluturasul.
Indiferent ca a facut faculta, indiferent de cate scoli de pregatire, simpozioane, indiferent cate diplome si distinctii la premii nationale..etc. si indiferent cata munca are..ca da, lucreaza 18 ore la scoala, dar pe langa asta adauga minim inca atat pentru intocmirea planurilor de lectie, zilele in care e de dimineata pana seara la scoala pentru ca e de servici(u) – ore neplatite suplimentar, faptul ca trebuie sa prezinte dosare la evaluare la inspectorat, samd.
Ea in teorie invata copiii. Ei nu vor.
eu ii zic: bagati picioarele in invatamant. In invatamant au ramas doar cei care nu fac fata in mediul privat. Si sunt ferm convins ca multi profesori la salariile pe care le au chiar isi baga picioarele. De fapt, am avut si eu zeci de profesori care doar faceau act de prezenta la ore. Acuma, la primul salar intreg (a intrat doar din sem. 2) se gandeste la asta.
Asta ca pornire de la gramatica. Ca pana la urma, de aia avem copii care nu stiu scrie..si in puii mei, citesc zilnic aberatii gramaticale pe care fara sa imi dau seama la un moment dat le preiau.
Vivat profesores! Vivat Romania!
Buna Cristina,
Cuvantul serviciu cu siguranta ca mai are mult pana sa fie invatat ca forma corecta si cred ca serialul denumit ‘La Servici’ nu a ajutat pe nimeni in acest sens. Da, stiu ca era un pamflet, ca titlul era ironic (sper), dar oamenii simpli care au doar televizorul ca forma de informare, ce au inteles din asta?
Sunt chiar amuzante unele bloguri de Bucuresti, unde mai gasesti formularea: am fost PĂ la x – in loc de x se introduce un loc din galaxie.
Hai sa nu vedem doar aschia din ochiul vecinului. E plin si la noi in ograda de tot felul de greseli, mult mai grave decat un ”pă” sau un ”mno”.
Pe aceeasi linie se inscrie si “maşîna”
Sunt de acord cu tine, si nu stiu eu foarte multe despre chestiile astea, insa mi se pare ca orice persoana care se respecta, orice organizatie care nu se vrea a fi de doi bani si orice firma care vrea sa se impuna, trebuie sa respecte gramatica limbii romane cu sfintenie.
Folosirea corecta a limbii materne e o eticheta, o eticheta a seriozitatii in primul rand.
Nu uita că după ce mergi o LUNĂ DE ZILE la SERVICI, primeşti SALAR!
Stimat-ă donșoară Cristina, mă bucur că a-i abordat acest subiect sensibi-l, dar adevarul este că sînt mulț-i care nu cunoaște să vorbesc corect romînește care nu are ce-i șepte ani d-ea casă și mai mult iei a lipsit de la ora de gramatică. Cu totală admirați-e, Eu insami. O semnez anonim-ă. 🙂
Domnule drag, plină e lumea de minunății și ograda noastră de lighioane. Să dăm cu parul sau să le strunim?
Io na-m zis s-ă dăm cu parul ci s-ă l-e strunim 🙂
În liceu nu se mai învață deloc gramatică. În clasa a XII-a mă rugam de colegi să luăm un astfel de opțional, abia i-am convins.
Mi se pare absurd să fii îndopat cu comentarii și gramatică deloc. Acum, la facultatea de Jurnalism, fac un curs și mi-am dat seama câte lucruri elementare am uitat în timp.
In 2007 am avut ocazia sa predau un semestru la Master. Toti masteranzii erau profesori de scoal generala. Cand le-am dat tema pentru sustinerea examenului m-am crucit ce au scos din ei. Eu am predat Office si au avut de facut, printre altele, o scrisoare/articol in Word. Daca profesorii nu sunt in stare sa scrie corect, ce pretentii avem de la elevii lor?
Partea cu care si pe care era pentru mine :D. Promit sa palmuiesc cand gresesc si sa revin pe drumul cel bun 😛