Ieri, la invitația lui Ingrid de la Centrul Cultural Francez, câțiva bloggeri timișoreni ne-am întâlnit cu două reprezentante din Franța ale Bondy Blog. Blogul ăsta e unul foarte cunoscut în Franța și a început să se extindă în mai multe țări francofone. Fetele s-au gândit că ar fi o idee bună să încerce să facă…un fel de filială a blogului și la noi, în Timișoara.
Tema centrală a blogului este jurnalismul cetățenesc. Practic, pe Bondy Blog se scrie despre viața de zi cu zi din oraș. De la evenimentele la care participă autorii, la problemele vieții de zi ci zi, pe Bondy Blog găsiți de toate, pentru că încearca să surprindă cât mai bine spiritul orașului din care se scrie. La Timișoara s-a început deja lucrul la blog și va fi lansat, cel mai probabil, săptămânile următoare.
În cadrul discuțiilor de ieri cu fetele de la Bondy Blog s-a ridicat la un moment dat problema articolelor plătite pe bloguri. Pe Bondy Blog nu se acceptă niciun fel de advertorial și fetele susțin că un blogger nu mai este blogger adevărat în momentul în care începe să scrie advertoriale. Ce mi s-a părut foarte interesant este că noi, bloggerii timișoreni care am participat am avut opinii total diferite față de ele. S-a simțit puternic diferența de abordare a conceptului de blogging.
Părerea lor a fost că un blogger nu ar trebui să accepte sub nicio formă să fie plătit pentru articolele pe care le scrie, pentru că devine dependent de banii pe care îi câștigă din blog și motivația lui inițială (aka pasiunea pentru a scrie) se pierde în momentul în care se pune problema banilor. Noi, pe de cealaltă parte, am fost de părere că atât timp cât îți păstrezi obiectivitatea atunci când scrii despre un produs, nu e nimic greșit în a accepta campanii plătite. În plus, fetele au susținut că, în momentul în care, ca blogger, nu anunți cine te-a plătit să scrii un anumit articol practic îți minți cititorii. Ok, poate e un verb cam dur, dar se refereau la faptul că nu ai transparență, deci pierzi din credibilitate.
Acum vă întreb pe voi, cititorii mei, ce părere aveți despre toată treaba asta cu articolele plătite pe bloguri. Eu îmi mențin părerea și cred în continuare că, atât timp cât ești sincer când scrii despre un produs, nu ar trebui să conteze dacă articolul e plătit sau nu. Opinia oricum e aceeași, indiferent dacă ești sau nu plătit să scrii.
In romania sunt si oameni care ar scrie ca au fost platiti pe un articol chiar daca nu au primit nimic. Asta doar ca sa arate la fraieri ca ei fac bani din blogging.
Normal ca sunt diferente de opinii, ei nu se uita la blogging ca la un mijloc de a te intretine financiar. Ati pornit de la doua premise total diferite si v-ati certat pe doua chestii total diferite.
Ai dreptate, Alex, sunt oameni care ar fi in stare sa spuna ca sunt platiti, chiar daca nu sunt.
Cu privire la discutia cu fetele de ieri, vreau sa mentionez ca nu ne-am certat. Am avut o discutie cu opinii diferite, in care noi ne-am mirat de parerea lor si ele de a noastra. Le-am mentionat inca de la inceput ca noi, bloggerii care am fost de fata nu traim din blogging, ci avem alte surse de venit din care ne intretinem. Le-am spus si ca advertorialele si campaniile pe care le facem pe blogurile noastre sunt ca un fel de bonus financiar si atat, deci nu depindem de banii aia.
Atata vreme cat iti pastrezi parerea, buna/rea, nu vad nicio problema.
Fetele de la Bondy nu privesc problema dintr-o perspectivă largă, eu am început să scriu advertoriale la sfârșitul anului trecut dar nu o fac decât dacă advertorialul aduce un minim de informații cititorilor (așadar nu scriu advertoriale decât din sfera mea de relevanță) iar în cazul anunțului persoanei care plătește mi se pare perfect normal, încă de la primul advertorial am menționat numele/firma care m-a plătit și faptul că articolul este un advertorial.
Ca să mă întorc la premisă, problema nu este abordată bine fiindcă în multe cazuri bloggerii obijnuiesc să ofere reclamă/advertoriale pentru a câștiga banii necesari întreținerii blogului și nu ca și motivație pentru scriere. Eu sunt elev și îmi cam crapă obrazul să cer an de an bani pentru hosting părințiilor și cred că e ok să-mi acopăr singur aceste cheltuieli din blog. Asta nu îmi deformează punctul de vedere fiindcă nu scriu niciodată un advertorial în care să nu menționez și punctele negative ale produsului analizat/prezentat.
Partea interesanta din argumentatia lor e asta: “devine dependent de banii pe care îi câștigă din blog”. Bloggerii romani care traiesc exclusiv din blogging ii poti numara pe degete. Restul, au job-uri stabile si fac asta din pura pasiune. Sigur, cei care iau in serios blogging-ul. Asa ca, n-am cum sa devin dependent de o sursa devenit care NU e principala.
Sa ajungi sa scrii advertoriale si sa mai primesti (cu adevarat) bani pentru asta inseamna sa fi bun in domeniul tau. Nu vad nimic rau in a-ti fi recunoscuta si recompensata munca in maniera asta. E naiv si absurd sa credem ca satisfactiile de ordin moral/spiritual sunt suficiente.
E o diferenta pana la urma de perspective. In Romania noi ne punem problema cum sa scoatem cat mai multi bani pentru un advertorial si punem baza mai putin pe ce oferim companiei. Si in Franta sunt bloggeri care scriu pe bani, diferenta e ca acolo un blogger scrie pentru maxim trei companii si sub forma de campanie. Momentan eu nu vad piata de Romania deschisa spre asa ceva, bineinteles cu exceptiile de rigoare. Perspectiva pentru asa ceva la noi inca nu exista din mai multe motive.
it’s a grey area….
Se tot vorbeste despre blogging ca meserie, deci si aducatoare de bani. In America, nu in Franta, lucrurile sunt clare din punctul asta de vedere. Bloggerii profesionisti, cum ar fi de exemplu Chris Brogan, Heidi Cohen si cei agregati pe Technocrati traiesc (si) din blogging.
Bloggingul este civic si independent, dar ecuatia este destul de simpla. Daca esti popular si ai suficient trafic, companiile ar trebui sa se arate interesate sa apara intr-o forma sau alta pe blogul tau – blogvertorial, banner, etc (Manafu a sintetizat deja cateva formule de promovare blogvertising)
Subscriu, un blogger nu mai este blogger adevărat în momentul în care începe să scrie advertoriale.