Trăiește-ți visul!

Există oameni care se complac în banal și oameni care își trăiesc visul. Oameni care muncesc după program fix, exact 8 ore pe zi și oameni care muncesc și în somn, pentru că își iubesc munca. Primii ajung să dea vina pe societate și familie pentru nereușita lor, așa cum scrie și Alex. Ceilalți își trăiesc visul și se bucură de fiecare secundă a vieții lor.

Azi vă povestesc despre un om extraordinar care mie mi-a făcut ziua mult mai frumoasă. Alexandra (Mao, cum îi spun prietenii) e o fată din Arad, la prima vedere un om simplu și foarte carismatic. Are în jur de 25 de ani și o mare pasiune: zborul. A făcut primele sărituri în România. Apoi a început să plece din țară ocazional, pentru a-și strânge bani pentru sărituri. E o pasiune costisitoare. Câteva veri prin țări mediteraneene, o mână de prieteni cu aceeași pasiune și uite-o acum în Germania.

Am primit azi dimineață un filmuleț făcut de ea, în timpul unei sărituri. Mi se pare fascinantă munca ei și știu că mulți ar da orice să poată face același lucru. La început, când a ajuns în Italia, și-a găsit job-ul cel mai apropiat de pasiunea ei: împătura parașutele celorlați. Munca asta îi oferea, la sfârșit de zi, posibilitatea de a face și ea o săritură. Nu-i o muncă ușoară, m-am documentat. Modul în care împături o parașută contează foarte mult. Dacă nu se deschide așa cum trebuie, omul care face săritura poate muri. Deci responsabilitatea pe care și-a asumat-o a fost una imensă.

Acum, după o vreme, visul ei a dus-o în Germania. Și-a găsit un nou job, care-i combină pasiunea pentru zbor cu cea pentru filmat. Da, filmează săriturile celorlalți. Ceea ce îi oferă posibilitatea de a zbura împreună cu ei și de a filma în același timp.

E un om cu o pasiune deosebită, care a mers până în pânzele albe pentru a-și vedea visul cu ochii. Mulți visează să zboare dar atunci când văd cât de scump este cursul de pregătire se opresc și preferă să uite de asta. Ea, cu susținere din partea părinților (am găsit un filmuleț în care și mama ei sărea) și cu multă muncă, își trăiește visul.

Uite și un filmuleț făcut de ea. Cea cu cască roz e mama lui Mao, la prima ei săritură. Într-adevăr, nu toți părinții înțeleg și acceptă pasiunile copiilor. Ar trebui să învețe și ei să fie puțin nebuni în nebunia noastră atunci când văd câtă pasiune punem în ceea ce facem. Oricum, nu pot să redau eu în cuvinte ceea ce simte un om fericit, dar pot să vă amintesc că nimic nu stă în drumul celui care crede în pasiunea lui cu adevărat.