Am citit la Ovi un articol magnific în care ne povestea el de ce e viața lui bestială și ne invita să ne lăudăm și noi cu ale noastre. Azi văd că și-a dat și Richie cu părerea, dar zice că viața lui nu-i încă bestială (deși din ce scrie el acolo pare că ar fi). Cred că-i cazul să-mi dau și eu cu părerea.
Viața mea e bestială pentru că am reușit să o complic atât de mult încât nu mai înțeleg nici eu nimic din ea. E ca un puzzle cu care mă joc în fiecare zi și căruia îi tot descopăr noi și noi piese. Dacă m-ai întreba de ce fac tot ce fac, n-aș ști să-ti răspund decât că îmi place și așa vreau să se întâmple lucrurile.
Am mai mulți prieteni decât duce SIM-ul telefonului și știu că sunt acolo și dacă vreau să ies cu ei la un citro, și dacă mă încui pe afară (mi se întâmplă uneori) și nu am unde dormi, și dacă îi sun la trei noaptea că am nevoie să vorbesc cu cineva. Sunt superbi pentru că, la fel ca mine, mă sună în cele mai ciudate momente și pentru cele mai inedite motive din lume. Reușesc întotdeauna să-mi lase un zâmbet pe buze după ce vorbesc cu fiecare dintre ei.
În plus, e superbă pentru că am timp să mă bucur de soare, de mirosul de cafea, de înghețată și desene animate, chiar dacă lucrez uneori 20 de ore într-o zi. Am învățat să prețuiesc fiecare secundă și mă bucur mult pentru asta. Cred că, defapt, ăsta e motivul pentru care îmi iubesc viața: lucrurile mici care apar acolo să-mi spună cât e de bestială.
Există undeva doi poli în jurul cărora gravitez de-o vreme. Balanță fiind, nu o să mă pot vreodată hotărî când vine vorba de lucrurile importante. Dar dacă îmi dai două variante bestiale între care pot alege, mă pot bucura atât de mult de starea de incertitudine, încât nici nu mai contează dacă aleg sau nu ceva. Pendulez la nesfârșit, până una sau alta dintre variabile dispare de la sine. Atunci încep să caut alta. Și viața devine iar bestială pentru că îmi oferă provocări noi.
Am un job magnific și mai fac pe lângă asta încă vreo câteva zeci de chestii absolut superbe cu niște oameni absolut superbi. Nu aș renunța la niciunul din proiectele mele. Ba, mai mult, mereu apare câte unul nou.
E bestială pentru că în fiecare zi mă trezesc cu sentimentul că sunt un om liber. Știu că oricând aș vrea să renunț la orice aspect, pot foarte simplu să mă ridic și să plec de unde sunt acum, cu un zâmbet mare pe buze și fără niciun regret, știind că am lăsat în urma mea oameni și lucruri frumoase. Nu mă leagă nimic și nu mă obligă nimeni să fac ceva ce nu vreau.
Ca o concluzie, azi mi-am amintit de ce acum ceva timp am lăsat un draft în care am scris doar atât: ”Sunt femeie”. Pentru că sunt. Și tare mă mândresc cu asta. 🙂
🙂 Se simte gustul libertăţii în felul cum ai scris. Frumos sentiment.
N-aş vrea să stric totul pomenind de chestiile astea care ne ţin în frâu, gen creditele la bănci, aşa că nu le mai pomenesc şi te felicit pentru bunătatea de viaţă bestială şi pentru oamenii frumoşi din juru-ţi. 😉
Nici macar credite, rate si altele nu am. Imi platesc la timp impozitele, dar asta e un rau foarte mic fata de tot binele din jurul meu. 🙂
hehehe. asta e celebrul articol cu “sunt femeie”?
Nu, ala urmeaza. Dar azi mi-am dat seama ca e bestial sa fii femeie. 🙂
Totusi, cu cat citesc mai atenta ce-am scris, imi dau seama ca mai femeie ca in postul asta n-am fost niciodata. deci da, cred ca am exprimat ce era de exprimat. 😀
oh da, e bestial sa fii femeie, dar si al dracului de greu cateodata 😛
ni! http://www.youtube.com/watch?v=IWda7qU4R5s
Mno. Asta imi aduce aminte de faza asta… :)) http://www.youtube.com/watch?v=yoJeiRVnlu8
/cc Billy
bine tu. aruncati cu muzica. imi place 🙂
Norocoasa lumii 🙂 Ce iti pot dori altceva decat o “pendulare” perpetua doar intre variabile extraordinare 🙂
Asta cu balanta, it takes one to know one si dap, aici nu pot decat sa fiu de acord si sa ma bucur tare pentru tine ca macar acesti doi poli nu sunt niciodata unii banali, ci mereu extraordinari, femeie 🙂
asta cu balanta…..chiar ma pune pe ganduri :))
balanta fiind (dar nu femeie) nu stau niciodata pe ganduri prea mult timp :)…. aleg tot timpul foarte repede intre 2 chestii pe aceea care mi se pare mie extraordinara in momentul respectiv, dupa care nici macar nu ma mai gandesc la cealalta sau la variante noi. stiu tot timpul ca am luat cea mai buna decizie la momentul respectiv :D…….cu alte cuvinte e si mai bestial sa fi BARBAT ;))
nu voiama sa te/va pun pe ganduri….. voiam numa sa ma laud ca barbatii balanta sunt cei mai bestiali =))
te pup. apropo…weekendu asta si 24-25 sunt prin timi….daca ai chef/timp de o cafeluta in unirii….cand vrei tu, dar mai bine next week ca am program mai lejer 🙂
HUH?!
Ps: #mno sa nu zici ca nu am comentat. De citit,….data viitoare. :)):))
Fie! Ridic manusa! In curand o sa afli de ce si viata mea e bestiala 😛
Si un anti-post despre de ce NU e viata noastra bestiala pe cand?
ah, probabil peste mult mult timp. sau niciodata 🙂
ideea asta ar trebui transformata in leapsa, e o buna oportunitate de a constientiza cat de norocosi suntem 😀
Considera ca ti-am dat leapsa asta. Si da-o mai departe. Dar nu uita sa-i atribui lui Ovi Sirb meritele de autor initial 😛