De unde vă informați despre blogging?

Vara asta a fost foarte productivă în ceea ce privește numărul de bloguri noi. Am văzut foarte multe. Unele pe domeniu propriu, unele nu. Unele cu un scop bine definit, altele nu. Unele cu potențial, altele nu.

Zilele trecute am descoperit că un om drag mie a început să scrie un blog. Ieri, încă cineva din anturajul meu s-a decis că e momentul să înceapă să scrie. Pe mine mă bucură mult. Cu cât mai multe opinii, cu atât mai bine. Mi s-au cerut referințe și sfaturi. Am râs puțin. Nu sunt eu în măsură să dau sfaturi de blogging. Pot, cel mult, să vorbesc din experiența pe care am avut-o cu blogul meu și să spun ce a funcționat sau nu.

Pe blogurile internaționale am găsit o mulțime de sfaturi de blogging. Tot ce vrei și ce nu vrei să știi găsești acolo. În .ro am găsit doar câteva. Adevărul e că nici nu am prea insistat. Aș vrea să pot transmite lucruri cât mai utile oamenilor ăstora care sunt la început de drum.

Le las aici trei link-uri. Mai aștept de la voi completări în commentarii. Mulțumesc.

1. Link 1

2. Link 2

3. Link 3

UPDATE: Link 4

Antreprenorul cu figuri de Businessman

S-au trezit unii să se dea deștepți. Azi toată lumea e antreprenor, că e la modă. Răsar ideile de afaceri mai ceva ca ciupercile după o zi ploioasă de mai. Se bat toți cu pumnul în piept că ei fac și dreg și se îmbogățesc cât ai zice ”pește”. Sau ”antreprenor”.

Fac ei cum fac și ajung să strângă niște fonduri, să-și pornească minunata idee (care, între noi fie vorba, de cele mai multe ori e luată cu copy/paste din altă parte sau furată cu nesimțire de la ceva cunoscut cu gura mai mare și capul mai înghesuit) și ajung uneori chiar să-și facă o echipă de oameni care să-i ajute. Totul frumos până aici. Vine și primul succes, prima laudă, primul proiect cu încasări de peste 10.000 de euro.

Mno, de aici se împute treaba. Că banii ăia nu-s încasați cu unicul scop de-a plăti vacanțe în alte țări, prezența la evenimente care mai de care mai mondene (că doar dă bine la imaginea ta să te vadă lumea peste tot, nu?) sau de-a cumpăra gadget-uri cu care să se laude antreprenorul minunat și îmbogățit pe spatele și munca lui (ce contează echipa din spate?) în câteva luni.

După primul succes începe să se autointituleze profesionist și om de afaceri, se pune la același nivel cu oameni care sunt în industria lui de ani de zile și face consultanță gratuită și degeaba oricui îi pune în mână un microfon. Ce mai contează că arată penibil din afară? Oricum, altcineva decât cei care chiar sunt specialiști în domeniul lui nu ar înțelege că aberează încontinuu. E un bun comunicator, dar comunică doar rahaturi. Lasă că proștii nu se prind de subtilități din astea.

În plus, se bazează pe echipă să-i facă toată munca. Doar el e prea ocupat cu păstratul imaginii de antreprenor de succes. Muncesc proștii de dimineața până seara, că doar de-aia sunt plătiți. Să vină ei cu idei noi, că domnul antreprenor nu mai are timp. Să facă ei munca pe proiecte, că doar domnul antreprenor e plecat cu alte treburi. Să-și găsească singuri și surse de finanțare, că domnul antreprenor uită să-i mai și plătească. Nu se gândește cât își permite să se întindă și când se vede în imposibilități de plată, dă vina pe clienți.

Nu e el de vină că nu s-a gândit la timp ce costuri are să întrețină o echipă. Nici că nu a făcut un calcul înainte să plece la ultimele evenimente de la care nu putea să lipsească. Clienții sunt vinovați că întârzie plățile. Doar n-ar trebui să se gândească el în perspectivă și să ia decizii conforme cu evoluția pieței și cu bugetul lui? El e antreprenor de succes și toată treaba lui e să zâmbească frumos la evenimente și să lucreze la imaginea companiei. De managementul ei să se ocupe alții. Care alții, nu se știe și nici nu se preconizează că se va ști.

*Orice asemănare cu antreprenorul din tine nu este deloc întâmplătoare. Dacă te simți măcar la una sau două chestii de mai sus, bravo ție. Înseamnă că nu-i totul pierdut și mai există o șansă să fi auzit de bun simț sau conștiință. Acest articol se vrea a fi un fel de pamflet și te rog să-l tratezi ca atare.

PS: Pentru ca unii să nu înțeleagă prostii, povestea mea cu antreprenorul cu fițe de businessman începe cu ceva timp în urmă. Mai multe detalii se găsesc și aici.

Aici, acolo, oriunde

Discutam mai devreme cu un prieten despre ce ne leagă de spațiul în care locuim. M-am surprins că nu am putut răspunde instant la întrebarea lui. Există, într-adevăr o serie de motive pentru care sunt, momentan, în Timișoara. Dar, oare, dacă aș alege să plec mâine de aici, aș putea? Până îmi răspund eu la întrebare, am o curiozitate majoră. Cum ai ales să locuiești în orașul în care ești acum? Și ce te ține pe loc?

Întâmplări adevărate

Aseară, în timp ce îmi vizitam o prietenă în cămin, am avut parte de un spectacol inedit. Coboară o tipă la portar și, cu tot calmul din lume, îl roagă să cheme poliția. Acum, știu că nu pare nimic ciudat în asta. Dar tipa respectivă se comporta așa, deși avea un ochi vânăt și o zgârietură adâncă pe față. Era plină de sânge pe obraz și ea vorbea calm, cu ”vă rog” și ”mulțumesc”. Bineînțeles că mi-a atras atenția.

Se pare că s-a bătut cu colega de cameră pentru că respectiva nu făcea curat niciodată. Mă rog, asta a declanșat cearta. Colega de cameră avea un prieten. Care prieten avea o amantă. Care amantă era tipa bătută. Nu intru în detalii de limbaj, că vreau să mă poată citi în continuare oamenii cu proxy-uri bolnave. Spun doar că, pe cel mai calm ton din lume, tipa îi explica portarului că sexul oral e ceva normal si, că, ea nu vede care e problema că prietenul colegei se simte mai bine cu bătuta decât cu prietena de drept.

Acum, nu știu cum să spun. Am văzut și eu destule la viața mea. Dar fata asta de aseară m-a făcut să îmi pun niște întrebări. Cum e posibil să te doară undeva că tocmai ți-ai luat ditamai bătaia, dar să mori de draci că colega ta de cameră are o problemă cu sexul oral? De aici, instant, mă gândesc: câtă bătaie trebuie să iei, încât să ajungi să nu-ți mai pese?

Romania de ziua ei

Spirit romanesc 100%. In loc de mici si bere, anul acesta, in Timisoara, Piata Operei e plina de rosu si portocaliu. Dupa cum se misca treburile, cred ca PSD nu prea are succes in orasul nostru. De cateva ore, in Piata  Operei spiritele sunt agitate. Sustinatorii PD-L si PSD s-au luat de guler, s-au injurat ca la usa cortului si continua sa-si strige diverse acuzatii.

Geoana vorbeste din Opera si oamenii il pot vedea doar pe plasmele amenajate special cu ocazia discursului. I-o fi frica oare sa-si arate fata? La ce a batut atat drum de la Bucuresti? Nu putea sa trimita o filmare? Lasa ca au filmat altii ce se intampla. Postez si aici, sa ramana in istorie.

Pentru ca nu sunt un expert in politica si nici nu vreau sa-mi asum mai mult decat un feeling personal si o convingere ferma ca daca iese Geoana presedinte ne intoarcem cu 20 de ani in urma, las oamenii mai avizati sa-si dea cu parerea. Vladimir Tismaneanu scrie despre duplicitate si impostura aici.