Comentariile în moderare omoară bloguri
Îmi dă Maka acum vreo oră un mesaj pe Twitter
Bineînțeles că am râs cu poftă. Doar n-oi fi singura la care îi fură vreun plictisit în lipsă de inspirație ceva articole. Zic, îi las un comment, îl trag de urechi și gata, se rezolvă. Când hop! Dau de moderare. Păi ceapa și-usturoiu tău! La 10 cititori pe blog le pui moderare? Ca să ce? Booon. Enervată de gestul ăsta, mă pun eu să-i citesc descrierea. Mă gândeam că cine știe la cine am nimerit și mno…să nu fac vreo greșeală.
Descrierea s-o citiți singuri, că nu-mi permite sufletul să reproduc așa o copie de maestru. Deci:
Sentiment de deja vu. Zic, am citit în viitor. Mi se pare cunoscută descrierea asta. O fi soarta la mijloc. Dar nu. Îmi amintesc că am citit-o acum ceva timp la Dan pe blog. Dezamăgire totală. Cum e posibil? Eu care visam că am devenit medium peste noapte. În fine. Pe Twitter s-a lansat o ditai discuția. Păcat că eram toți prea sparți de râs și nu ne-am amintit să punem și un hashtag. Ne căutați prin arhive, da?
Andrei și Adi, la fel de curioși ca mine, s-au apucat să mă ajute la colectat link-uri. Nu de alta, dar dude ăsta (cică îl cheamă Alexandru, da’ eu nu mai cred o iotă) are gustrui bune într-ale blogging-ului. Numai de la bloggeri unu și unu copiază. Vă las mai jos o listă de screenshot-uri. Nu-s decât vreo câteva articole, dar în nota asta e scris tot blogul. Original și de bun gust.
Din păcate, datorită curiozității noastre nenorocite și a faptului că moderarea aia nu a fost dezactivată la timp, bietul om se vede nevoit să-și șteargă blogul. Ne cerem scuze că am făcut ca munca ta de copy/paste să eșueze în așa hal. Sincer, te înțeleg cât e de greu. De la cât copy/paste am făcut în seara asta cu articolele tale, am febră musculară la degete. E groaznic.
Bine, mai erau destule. Dar cine are energie de atâta copy/paste? Dude, sper că ți-ai revenit. Dacă tot ți-ai șters contentul de pe blog, de data asta fă blogging, nu fura. Că nu pari prost. Uite, îți dau și link, să nu zici că-s rea. Hai, noi să fim sănătoși.
Ce știe o femeie despre un bărbat
Zicea Makavelis mai devreme că un bărbat își dorește o femeie credulă. Una care să-i înghită toate născocirile și să prefere să fie mințită decât să i se arunce în față crudul adevăr. M-am gândit să povestesc câte ceva despre perspectiva femeii asupra situației date. A femeii cu un minim de experiență într-ale relațiilor mai bune sau mai proaste cu sexul opus.
Din fericire, am învățat toate la școală că exemplarul masculin caută diversitate și că se pot număra pe degete cazurile în care nu-i așa. Încă de la început știm că va veni un moment (sau mai multe) de derivă, când EL va avea tendința să-și caute distracție și-n alte părți. Că ajunge să calce strâmb sau nu, depinde și de cum știm noi, ca femei, să abordăm problema. Că o face public sau o ține pentru el în mare parte depinde de cum am relaționat până în momentul acela și de respectul pe care l-am învățat să ni-l acorde.
Nu cred că există vreo femeie care să recunoască public că vrea să fie mințită. Dar vor fi destule care vor prefera tăcerea și nu crudul adevăr. Totuși, asta nu înseamnă că dacă tăcem și înghițim uneori prostiile pe care le face EL, nu știm de existența lor. Să fim serioși. Nu trăim în junglă. Informația circulă cu viteza luminii MB/s și aflăm lucruri pe care poate nici n-am vrea să le știm. Adevăruri pe care tot EL sau apropiați de-ai lui ni le comunică (de obicei fără să vrea).
Oricum, nu trebuie să stăm cu EL la telefon și să cerem dovezi explicite despre poziționarea exactă în spațiu sau anturajul în care se învârte. Ne dăm seama dacă merge la bere cu băieții sau la cafea cu o alta după modul în care se îmbracă, se aranjează, se bărbierește, se parfumează. Știm de unde vine după modul în care zâmbește când intră pe ușă sau după cum răspunde la telefon după 2-3 ore de tăcere absolută.
Nu-i greu să știm ce face un bărbat când nu-i lângă noi. E greu însă să acceptăm că nu ne place ce se întâmplă, chiar dacă de multe ori ne repetăm la nesfârșit că noi suntem mature și ei sunt niște copii mai mari, care vor rămâne așa.

















