Am început un nou exercițiu social. Pentru a-mi depăși momentele de timiditate și pentru a-mi îmbunătăți abilitățile de a aborda subiecte care nu-mi sunt confortabile, am decis să mă întâlnesc cu oameni pe care i-am văzut cu diverse ocazii, dar cu care nu am ajuns să dezvolt o relație de vreun fel. Imaginați-vă tipul acela de persoane cu care te vezi la evenimente, la teatru, la film, cu care te saluți, dar despre care nu știi mare lucru.
În medii organizate îmi este simplu să interacționez cu oricine. Pe de o parte contextul prielnic, pe de alta anii de experiență îmi oferă capacitatea de a face small talk cam oricând și cu oricine. Poate ține și de natura meseriei, că până la urmă este treaba mea să știu să comunic. Problema intervine în momentul în care mă trezesc la aceeași masă cu cineva despre care nu știu aproape nimic. Ce să și vorbești cu cineva necunoscut?
De aici a pornit ideea de a mă pune de bunăvoie în situația care-mi este inconfortabilă. Nu, n-am început să mă întâlnesc cu persoane necunoscute care-mi scriu pe rețelele de socializare. Sunt oricum unul dintre acei oameni care nici nu acceptă o cerere de prietenie dacă nu știe ceva, orice, despre persoana care îmi scrie. Am început, însă, să mă văd cu persoane pe care le admir sau care mă intrigă, despre care aș vrea să știu mai multe lucruri, dar cu care nu am avut până acum ocazia să schimb mai mult decât amabilități.
Rezultatele sunt mult mai bune decât mă așteptam. Nu doar că am reușit să-mi reduc frica de interacțiuni directe cu (aproape) necunoscuți, ci chiar am și descoperit persoane minunate, cu care mi-ar plăcea să mă văd și cu alte ocazii. Cel mai mare beneficiu este, însă, că abordând diverse subiecte de discuție, primesc un feedback din afara bulei mele. Atunci când schimbăm idei cu cei cu care ne vedem des, ajungem la un fel de numitor comun. Împărtășim gânduri și credințe, ne aliniem unii cu alții și ajungem să credem că adevărul se află la noi. Expunându-ne la ideile altora câștigăm versiuni diferite ale adevărului, îmbunătățindu-l pe al nostru sau, uneori, întărindu-ne credințele și valorile pe care le avem deja.
A face ping pong cu idei este oricum unul dintre hobby-urile mele. Nu știi niciodată de unde răsare ceva genial, indiferent că discuția pornește de la muzică, valori personale sau cărți. Cu cât discut cu mai multe persoane despre mai multe lucruri, cu atât îmi conturez mai clar în minte ideea unui nou proiect. Probabil că până la primăvară va avea și o formă finală. Îmi dau seama că sunt foarte multe persoane care, la fel ca mine, nu știu de unde să înceapă o discuție care, uneori, se poate dovedi a fi importantă. Pentru ei și pentru mine, împreună cu cineva drag, voi încerca să fac să fie puțin mai simplu și puțin mai bine.
Vă mai scriu despre asta. Însă, până atunci, vă încurajez să părăsiți confortul online-ului și să începeți să interacționați mai des unii cu alții, live.