Recenzie pentru fete: Lumia 930

WP_20150603_008Ca orice fan adevărat Lumia, de când a apărut 930 am tot tânjit la el. Dar îmi plăcea vechiul meu 625, că era mai feminin, că era roșu/portocaliu, că nu găseam niciun motiv să-i fac upgrade la o variantă mai nouă pentru că își îndeplinea cu succes toate atribuțiile.

Și-apoi l-am scăpat pe geam, în șantier, de la etajul doi. I s-a crăpat carcasa  portocalie, am înlocuit-o cu una neagră și n-am mai găsit alta colorată de schimb. Nu se mai produc carcase pentru 625 și-am rămas cu plicticoasa aia neagră, de-mi tot uitam telefonul prin diverse locuri. Așa-i când ești obișnuit să urle culoarea din el. More

2 Comments

Cum alegem workshop-urile la care participăm

prioritizeOferta de workshop-uri și seminarii de tot felul este din ce în ce mai mare. Dacă în București fenomenul ăsta are deja câțiva ani buni, în Cluj sau Timișoara creșterea a fost semnificativă în ultimii doi ani. Acum, aproape săptămânal găsești câte un workshop de marketing/comunicare/PR. Destul de des mă întreabă oamenii la care dintre ele să participe și, mai ales, de ce.

Să investim cu grijă timpul și banii noștri

I-am sfătuit mereu să încerce să meargă doar la acele evenimente care chiar i-ar putea ajuta. Alea care aduc ceva nou din domeniu, sunt susținute de oameni cu multă experiență, care au realizat câte ceva notabil în viață și despre care au auzit într-un context profesional de calitate. Mereu am susținut că din cărți putem învăța și singuri, dar că experiența de lucru este cea care ne pune într-adevăr în fața unor probleme reale. Deci, avem ce învăța mai mult de la un om care a lucrat 10 ani într-un domeniu decât de la unul care a citit 50 de cărți despre subiect.  More

2 Comments

Un an cu Lumia 625

Recomandari

Acum un an am primit în teste un Lumia 625. Ciprian s-a gândit că mi se potrivește, știind că sunt fan Windows și că-mi plac culorile. Așa că, telefonul pe care l-am primit de la el era un Lumia 625, portocaliu (deși, dacă mă întrebi, o să-ți spun că-i un fel de roșu turbat). Fix pe gustul meu.

Mi-a plăcut cum se simte în mână, că e foarte intuitiv, că nu a trebuit să mă chinui să-mi transfer contactele de pe vechiul telefon și că, în 20 de minute de când am pus mâna pe el am setat toate aplicațiile de care aveam nevoie, l-am personalizat cum am avut eu chef și l-am conectat cu laptopul să-mi fie simplu să lucrez cu el. După o lună, în ziua în care trebuia să trimit înapoi telefonul de test, m-am dus direct într-un Orange Shop și mi-am cumpărat un telefon identic. Atât de mult mi-a plăcut.  More

6 Comments

Microuniversuri în orașul meu

Trucuri-din-bucataria-libaneza-logo-nou-2Timișoara este plină de tot felul de restaurante și fast-food-uri cu specific străin. Dacă unele dintre ele sunt străine doar cu numele, altele îți dau senzația că pășești într-o altă țară de îndată ce le calci pragul. Săptămânile trecute am descoperit un restaurant cu specific spaniol. Patronul e spaniol, abia vorbește românește. Muzica din restaurant vine de la un post de radio spaniol, mâncarea este toată cu specific iberic. O mare parte din clienți vin de la consulatul lor, iar alții probabil că sunt turiști care vor să mănânce ca acasă. Doar patru oameni vorbitori de limba română am văzut în acel loc, în cele 3 vizite pe care le-am făcut.

În Piața Victoriei, între două restaurante românești de tradiție, s-a deschis un fast-food libanez. Din acela în care noi, românii, intrăm doar pentru a cumpăra shaworma sau, cel mult, un falafel. Însă clientela acelui loc sunt libanezii care locuiesc în Timișoara. Vorbesc limba lor, glumesc cu patronul (care de multe ori este acolo, pregătind chiar el mâncarea), comandă feluri de mâncare pe care nu le pot pronunța și se întâlnesc din întâmplare cu alți libanezi, cu care se întind la povești.

În Piața Unirii avem și-un restaurant sârbesc. Îmi place să merg acolo duminica la prânz, când preoții de la biserica sârbească din apropiere vin să-și ia prânzul, după slujbă. Cântă ceva cântece popești, după care petrec vreo 3 ore la masă, bucurându-se de mâncărurile alea cu prea multă carne, cum numai sârbii pot găti. În vară, când am fost până în Serbia, am întâlnit unul dintre chelneri lucrând, în weekend, la un restaurant de acolo. E un fel de part-time job, că omul își strânge bani pentru ceva. Spunea că, pentru el, Karadorde, restaurantul la care lucrează în Timișoara, este un fel de a doua casă.

Diversitate culinară există în orașul ăsta. Nu te poți plictisi vreodată, că ai de unde alege. Partea frumoasă e că am descoperit o metodă de evadare din cotidian și acum o exploatez din plin. Aleg să mănânc mai des în restaurantele cu specific străin decât în cele românești. Chiar dacă îmi petrec acolo maximum 2 ore, senzația pe care mi-o dă fiecare vizită este că am plecat în concediu în altă țară. Îmi place să am în jurul meu oameni a căror limbă nu o înțeleg foarte bine (sau n-o înțeleg deloc, în cazul libanezilor), să-i văd cum se comportă atunci când se simt în largul lor, să urmăresc felurile de mâncare pe care le comandă (Știați că 1 din 7-8 libanezi comandă shaworma? Ceilalți mănâncă niște salate și năut. Sau supe cu o denumire neinteligibilă.) și să mă simt, pentru puțin timp, într-o minoritate confortabilă, ca un turist.

Dacă v-ați plictisit de aceleași feluri de mâncare și de aceleași locuri în care mergeți de ani de zile, vă recomand să încercați, măcar din când în când, un restaurant cu specific străin al cărui proprietar chiar vine din altă țară. Și, dacă descoperiți ceva nou, să-mi spuneți și mie, că-s curioasă foc.

 

sursa foto: www.reteteminunate.ro

2 Comments

Iași: un oraș care cântă

Recomandari, Turism

Mereu mi-am imaginat Iașul ca pe un loc idilic, în care poeți și critici literari necunoscuți încă se întâlnesc în cafenele obscure și pregătesc, conspirativ, următorul curent literar. Spre marea mea surpriză, n-am fost foarte departe de adevăr. Am descoperit că orașul forfotește de activități culturale de toate felurile, de la seri de literatură la concerte de pian și vioară într-un birt oarecare.

După o săptămână petrecută la Iași am rămas cu impresia că orașul ăsta cântă. Pe strada pietonală auzi un fluier sau o vioară care interpretează doine celebre. Lângă hotel, un nene de vreo 60 de ani cântă la acordeon. Ceasul din centru cântă și el la fiecare oră fixă. Din mitropolie se aude un murmur de voci care recită chestii bisericești. Într-o seară, în fața Palatului Culturii, vreo 300 de studenți, care participau la ceva eveniment, cântau. În plus, la tot pasul găsești afișe ale evenimentelor culturale care au loc în oraș. Ba teatru, ba operă, ba întâlniri literare ale tinerilor scriitori, ba concerte. More

4 Comments

A douăsprezecea noapte – musical rock la Oradea

Recomandari

Am profitat de faptul că săptămâna asta suntem în Oradea cu Workshop-urile PRbeta și-am fugit la teatru încă din prima seară. Îmi plac spectacolele de la teatrul Regina Maria și-mi place și sala în sine, așa că, de câte ori nimeresc prin oraș, musai văd și un spectacol sau două. De data asta am nimerit, din pură întâmplare, la A douăsprezecea noapte, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu.

Am văzut cel puțin trei sau patru moduri în care se poate pune în scenă Shakespeare, dar nu m-a impresionat foarte tare niciuna. Cumva, ori s-a respectat prea tare originalul și m-am plictisit pe la jumtatea spectacolului, ori am simțit că, pe alocuri, s-a exagerat prea mult cu improvizațiile. Vorba unui prieten, e foarte ușor s-o dai în bară cu Shakespeare. Din fericire, spectacolul de aseară a fost ca o gură de aer proaspăt. Mi-a plăcut foarte mult varianta musical (un mix de mai multe genuri muzicale, cu accent pe rock și, pe alocuri, operă, în cazul lui Malvolio), care dă un suflu nou și o abordare foarte diferită piesei. Se cântă live, cu orchestră. Bufonul Feste (Alin Stanciu) deschide spectacolul cu o baladă, apoi are câteva intervenții muzicale în puncte cheie.

malvolio a douasprezecea nopate oradea

Povestea este cea clasică: Viola și Sebastian, gemenii, sunt despărțiți de un naufragiu. Viola (Anda Tămășanu)  se travestește în bărbat și ia numele de Cesario pentru a putea intra în serviciul contelui Orsino (Richard Balint). Acesta este îndrăgostit de Olivia (Mihaela Gherdan) și îl trimite pe Cesario să o cucerească pe trufașa Olivia. La curtea Oliviei locuiesc unchiul alcoolic, Sir Toby (Sebastian Lupu), Sir Andrew Aguecheek (Pavel Sîrghi) – un aspirant naiv și foarte comic la inima acesteia și Malvolio, intendentul Oliviei.

Ioana Dragoş Gajdo, în rolul lui Malvolio, a fost, aseară, preferata mea. Un rol greu, în travesti, jucat excelent și cu foarte mare priză la public.  Cuvinte în maghiară, accent bihorean, acolo unde se permite, interacțiune cu publicul, o partitură de operă într-un moment foarte bine calculat de regizor. Ce mai! M-am îndrăgostit iremediabil de felul în care Ioana Dragoș Gajdo îl joacă pe Malvolio și, dacă atunci când citeam Shakespeare personajul mi se părea extrem de greu de digerat, aseară a făcut deliciul spectatorilor.

Spectacolul se mai joacă în această stagiune, pobabil în decembrie. Voi reveni la Oradea să-l văd și împreună cu prietenii. Între timp, Hoinaru, care a fost și el aseară la spectacol, și-a luat bilete pentru București, unde puteți vedea A douăsprezecea noapte duminică și luni în cadrul Festivalului Naţional de Teatru.

*sursa foto http://teatrulreginamaria.ro/.

 

1 Comment

Despre masaj și celulită – Interviu cu Daniel Mitre, kinetoterapeut, specialist remodelare corporală

Daniel Mitre masaj AradAcum câțiva ani, când l-am cunoscut pe Daniel Mitre, știm despre el că este blogger arădean și pasionat de sport. Acum, mă gândesc la el ca la un bun kinetoterapeut, care a muncit mult să ajungă cunoscut în Arad. Pentru că știu că mulți dintre voi sunteți pasionați de un stil de viață sănătos, am discutat puțin cu Daniel despre ce înseamnă de fapt masajul și care sunt beneficiile acestuia.

În ultima vreme se discută foarte mult despre importanța masajului. Am observat că este un trend care vine la pachet cu pasiunea pentru un stil de viață sănătos. De ce este important masajul?

Este foarte important de știut că masajul este recomandat tuturor persoanelor, pielea are un rol foarte important în fiziologia umana, printre care si un receptor care preia informatii din lumea exterioara si le transmite mai departe creierului. Dacă generalizăm, masajul este o “mană cerească” pentru organism. Unul dintre cele mai importante aspecte este poate circulația sângelui. Masajul ajută la îmbunătățirea circulației sanguine și hidratează puternic țesuturile pielii. Personal recomand uleiurile esențiale și unturile pentru masaj. Sunt cu adevărat eficiente și fiecare ședință trebuie personalizată, în funcție de persoana care urmează să beneficieze de o ședință de masaj. Când vorbim despre masajul terapeutic, lucrurile se schimbă puțin, are efect de ameliorare a trupului în perioada de convalescență, care a suferit  diverse traumatisme, boli sau accidente. Este foarte importantă recomandarea medicului pentru că astfel cunoști exact ce proceduri să aplici. More

5 Comments

Cel puțin o vacanță pe lună

În timp ce voi citiți aceste rânduri eu mă pregătesc pentru o ședință de cromoterapie. Prima din viața mea. De azi dimineață am părăsit Timișoara pentru un weekend de relaxare și răsfăț la Hotel Aqua, în 1 Mai. Ne-am dorit un weekend în care să nu muncim nimic, să nu ne întâlnim cu nimeni și în care să ne răsfățăm așa cum am văzut noi prin filmele americane cu vile imense și ședințe de SPA din suburbiile marilor orașe.

Despre cum se simte așa un weekend vă povestesc zilele următoare. Promit să vă arăt și câteva poze, să știți cum se prezintă locul și ce așteptări să aveți în cazul în care vă doriți, ca și noi, o pauză de la viața de zi cu zi. Acum o să vă spun câteva cuvinte despre ce costuri implică o mini-vacanță și de ce cred eu că-i bine să te rupi de lume în reprize.  More

10 Comments

40 de ani cu Nicu Alifantis

Am crescut cu muzica lui Nicu Alifantis în casă. Mama și tata, doi oameni cu gusturi destul de diferite într-ale muzicii, îl aveau ca singur numitor comun în acest domeniu pe Nicu Alifantis. Cred că eram încă la grădiniță când, de ziua mea, am cântat pentru prima dată Emoție de toamnă. Mi se părea că e un cântec făcut special pentru mine.

Peste ani, încă ascult cu mult drag muzica maestrului Alifantis. I-am văzut câteva concerte, i-am cumpărat câteva albume. Vizita acasă, la părinți, încă sună ca un cântec de-al lui. Între timp, am asociat cântecele lui cu diverse blonde iubiri, cu un cântec de leagăn sau cu vreo romanță. Cântările folk a care particip de câte ori am ocazia conțin, fără excepție cel puțin 2-3 cântece de-ale lui. Și-apoi, trebuie să recunosc că atunci când sunt atât de obosită încât nu pot adormi, îmi pun în căști muzică de-a lui Alifantis și adorm așa, ca un copil care ascultă un cântec de leagăn.  More

2 Comments

Tiramisu dietetic

Recomandari

tiramisu dietetic dukanMereu auzim în stânga și în dreapta că dulciurile îngrașă. Cucoanele care țin dietă după dietă fără a slăbi nici nu mai știu ce gust are ciocolata sau, după caz, dau iama în dulciuri în miez de noapte și apoi își fac procese de conștiință zile întregi. Adevărul este că nu dulciurile îngrașă, ci ingredientele pe care le conțin, în special zahărul și făina de grâu. Dacă învățăm să alegem mai bine ingredientele unei prăjituri, putem să ne bucurăm de ceva dulce din când în când.

Spre exemplu, eu ador tiramisu. By the way, dacă aveți drum prin Cluj, la Baracca se mănâncă cel mai bun tiramisu din lume! Dar să revenim. Cum spuneam, îmi place foarte mult tiramisu. Și cum încerc să mănânc sănătos și cu cât mai puțin zahăr, am zis că-i cazul să încerc o rețetă care nu conține nici făină de grâu, nici zahăr. Rețeta asta e bună atât pentru persoanele care țin o dietă, spre exemplu Dukan, cât și pentru cele care au intoleranță la gluten sau sunt diabetice. Când am încercat rețeta am simțit că am descoperit sfântul Graal al deserturilor. More

3 Comments