O carte și fapte bune

Product, Recomandari

Am împlinit, în toamna asta, 10 ani de voluntariat. Sunt 10 ani de când încerc să-i ajut pe cei care au nevoie și împart cu alții cunoștințele și bunurile mele. Acum câțiva ani am cunoscut însă o persoană specială care nu face altceva decât să-i ajute pe ceilalți. Trăiește pentru voluntariat și pentru cei care beneficiază de munca lui.

La începutul anului trecut am ales să fac parte din asociația pe care a înființat-o Daniel, că despre el e vorba în povestire.  De atunci am făcut împreună cu colegii de la Amvest mai multe fapte bune decât în ceilalți 8 ani de voluntariat de până atunci. Am învățat de la Daniel că orice gest mic de a face un bine poate însemna foarte mult pentru cei care au nevoie.

Și uite-l acum pe Daniel, la sfârșit de 2012, făcând un gest de-a dreptul deosebit. More

3 Comments

Muncim gratuit sau nu?

Freelancing

După ce timp de câțiva ani am muncit mai mult gratis decât pe bani, la sfârșitul lui 2009 am luat o decizie foarte importantă pentru psihicul și buzunarul meu. Am hotărât că munca de binefacere nu va mai depăși 15% din timpul de lucru, oricâte proiecte frumoase mi s-ar perinda pe sub nas. Bineînțeles, uneori am mai făcut și excepții. Alteori, însă, mi-a fost dat să aud tot felul de răutăcisme (știu, nu există cuvântul în dicționar!) de la persoane de la care nu m-aș fi așteptat vreodată.

Când spun ”muncă de binefacere” mă refer la clasicele rugăminți din partea cunoscuților. Cu siguranță ați pățit-o și voi. Dacă ești designer, toată lumea vrea logo-uri gratis. Dacă știi wordpress, toată lumea vrea teme de blog gratis. Dacă faci comunicare, toți vor să-i ajuți cu promovarea de evenimente. Gratis. More

12 Comments

Cinci ani de blogmeet la Timișoara

Events, Online

Duminică seara ne-am strâns cu mic, cu mare la deja celebra și binecunoscuta petrecere de Crăciun a TM99BLOG. Pe românește, am avut blogmeet-ul aniversar cu numărul 5. Ori 5 ani de întâlniri lunare nu-i de ici de colo pentru nicio comunitate locală de bloggeri, indiferent de ce cobesc gurile rele. Că am auzit eu pe undeva o bârfă despre comunitățile locale care se destramă.

După două luni de absență de la blogmeet-uri, abia am așteptat să revăd pe toată lumea. Mi-am dat seama că locul meu e aici, între oamenii care mi-s dragi, nu pe drumurile patriei. Nu mă regăsesc altundeva decât acasă, unde pot bea un vin cu prieteni și unde pot să zâmbesc sau să plâng dacă asta simt. Din fericire, a fost o adunare foarte veselă și pusă pe povești, fix pe gustul meu, mai ales că pe unii oameni nu-i văsusem de mult prea multă vreme. More

4 Comments

Zeci de oameni de zăpadă în Piața Unirii

Events

Aseară, cam pe când se însera, eu mă certam cu nesimțiții de la RDS. Alți timișoreni, cu spirit mai creativ și mai pozitiv decât aveam eu aseară, s-au întâlnit în fața Parcului Botanic, apoi au plecat spre Piața Unirii cu gânduri mari: să facă zeci de oameni de zăpadă.

Zis și făcut! Claudiu Dungă, unul dintre băieții de la monstruleti.ro, a venit zilele trecute cu minunata idee că Piața Unirii poate fi împânzită de omuleți de zăpadă. Împreună cu alți timișoreni, s-au echipat cu cociuli, mănuși, morcovi, capace de PET-uri și alte minuni și s-au pus pe treabă. Cei care trec azi prin Piața Unirii vor avea o surpriză foarte plăcută. Orașul a fost invadat de monstruleți simpatici.  More

3 Comments

Mori în beznă, RCS&RDS!

Product

Cred că asta-i a patra oară când scriu despre RDS în aproximativ doi ani de când am contract cu ei. Sper să fie și ultima dată. De la începutul lui februarie, când îmi expiră contractul cu ei, mă mut la concurență.

De data asta povestea-i simplă: mi-au tăiat netul la fix 2 zile de când m-am întors în oraș. Nu era vorba de nu știu câte facturi restante, că mie-mi trebuie net constant, deci îl plătesc la timp. Este vorba de ultima factură. Am ajuns în oraș de două zile, nu am apucat să trec pe la ei, pac! netul tăiat. Termen de plată al facturii depășit cu o zi! Repet, nu aveam nicio factură restantă la ei.  More

8 Comments

Cu byron pe drumurile patriei

Events

Am călătorit destul de mult în ultimele câteva luni. Mai mult decât îmi place sau, cel puțin, suficient cât să mă scoată din zona de confort. Au fost dimineți în care tot ce mi-aș fi dorit era să stau cu laptopul în brațe și să-mi văd de treabă.

Însă, de fiecare dată mi-am amintit că fac toate astea petntru că undeva, în țară, există oameni care așteaptă cu nerăbdare să învețe ceva nou, util și frumos, oameni în fața cărora ne-am dat cuvântul și eu, și Oltea. Nimic  nu mă motivează mai mult să mă trezesc dimineața decât un ”Mulțumesc” spus din suflet. Să-i văd pe studenții de prin țară fericiți înseamnă foarte mult pentru mine. More

2 Comments

Ce (nu) poți învăța în șapte zile

Online

1. Germana se învață în minimum 2 ani. Companiile care îți promit că o înveți într-o săptămână sunt un gunoi.

2. Limbajele de programare se învață în câteva luni, la un nivel de bază. Doar cu practică de câțiva ani poți ajunge să fii ”senior”. Cursurile de ”PHP în șapte zile” sunt o prostie.

3. Project Management se învață practic, după ce ai făcut și ceva teorie, în minimum 1-2 ani. Trainingurile oferite de ”experți” care promit că înveți Project Management în 4 ore sau două zile sau o săptămână sunt bani aruncați pe geam.

4. Dansul se învață în câteva luni. După 2-3 săptămâni abia dacă reușești să prinzi mișcările de bază. Cine îți promite că te  învață să dansezi într-o vineri seara, nu-ți e cel mai bun prieten. More

10 Comments

Parfumul fermecat

Branduri Românești

Mă bucur ca un copil decâte ori primesc cadouri. Recunosc, îmi place la nebunie sentimentul pe care-l am când încep să desfac un pachet colorat, legat cu fundiță, al cărui conținut nu îl cunosc. Imaginația mea atinge cote maxime de câte ori încep să rup hârtia colorată. Oare ce-o fi înăuntru? Cercei? O carte pe care mi-o doresc demult? Ceva hand-made? Un joc nou? Un parfum?

De data asta a fost un parfum! Și voi știți cât iubesc eu parfumurile, că le-am mai dedicat de vreo câteva ori spațiu printre textele mele virtuale. Am avut întipărită pe față expresia aia pe care o au copiii în dimineața de Crăciun. Vă mai amintiți, cu siguranță, cât de mult v-ați bucurat când ați găsit sub bradul împodobit mașinuța cu telecomandă sau păpușa care vorbește. Poate era vorba despre un joc Lego (eu, una, știu sigur că vreo 3-4 săptămâni am fost în extaz după ce-am primit primul set) sau de o carte mai specială, dar știți senzația, așa-i? More

No Comments

Tu ce faci de Revelion?

leapsa

Timp de 8 ani am făcut Revelioanele cu prietenii din gașca extinsă. Chefuri de 3 zile, after party după after party, știți modelul. Mi-am început fiecare an obosită și somnoroasă, de-mi trebuia câte o săptămână să mă refac pentru a mă putea apuca de treabă. Ei bine, am de gând să schimb asta. Anul 2013 mă va prinde liniștită, (sper că) mai odihnită și cu cei mai dragi oameni lângă mine.

Am planificat totul în liniște. Vom fi maximum 14-15 oameni, am găsit un loc drăguț unde să ne chefuim, vom avea parte și de muzică bună, și de jocuri amuzante, și de suc de mere îmbunătățit. Un fel de ceai dansant, fără ceai și cu mai multă voie bună. Mult mai calm decât bumți-bumți-ul tradițional. Simt eu că e rețeta cea mai bună după un an așa plin. Nu de alta, dar în 2013 nu mai am la dispoziție o săptămână întreagă doar pentru somn și seriale proaste, că am planuri mari încă de la început de an. More

4 Comments

Pentru prima dată în Iași

Events

Cu ocazia workshop-urilor PRbeta (organizate împreună cu Romtelecom), am ajuns, pentru prima dată în viață, la Iași. Bine, de fapt am mai fost o dată când eram mică, în ceva excursie, dar nu-mi mai amintesc nimic, așa că nu se pune. Pe drum am avut parte nu doar de un peisaj superb, ci și de un ghid pe măsură. Oltea, care a fost și șofer, și ghid, în același timp, m-a plimbat pe la Lacul Roșu, prin Cheile Bicazului, prin Piatra Neamț (frumos oraș, zău) și mi-a povestit despre fiecare în parte câte ceva interesant.

Acum abia aștept să cunosc studenții selectați pentru workshop-urile PRbeta. V-am mai spus deja, la Iași s-au înscris peste 90 de persoane, mai multe decât în Timișoara, Cluj sau București. Entuziasmul lor e debordant și ne-a făcut să parcurgem un drum atât de lung cu zâmbetul pe buze, cu mult entuziasm și cu așteptări pe măsura CV-urilor. Adică multe.  More

4 Comments