Geekmeet24. Un pariu, un proiect, o poveste

Events

La Club de Joc, 4 echipe de cate 4-5 oameni incearca sa demonstreze ca poti lansa un proiect online in doar 24 de ore. Cel putin in beta. Acum aproximativ o luna, la un Food Crew am facut un pariu cu Mile-care-nu-pierde-niciodata-pariuri. Spunea el ca nu exista femei care sa poata programa ceva de calitate. Eu eram convinsa ca exista. Inca sunt.

Am hotarat, deci, sa facem un pariu. Daca eu reusesc sa formez o echipa de fete care sa livreze ceva concret la Geekmeet24, Mile imi va scrie o tema de WordPress. Daca pierd, timp de trei luni, voi scrie o data pe saptamana pe Daniel Raduta. Daca pierd, cred ca ma ingras la loc si munca mea de 2 luni de mancat sanatos si sala se duc pe ala Sambetei.

Ieri am venit, am vorbit cinci minute despre proiect si am plecat sa ma ocup de licitatia pentru Daniel Raduta. Fetele  s-au organizat singure (Horia si Raka fac parte din echipa, dar o sa ma refer in continuare la participanti ca “fetele”). Au reusit sa planifice tot proiectul, sa faca un design si o structura de login. Todo a facut live blogging. Ca niste fete adevarate, au plecat devreme, sa aiba timp de somnul de frumusete.

Azi am aparut cu o intarziere motivata (de Andrei) de vreo 2 ore…si ceva :D. Sa ma scuze Mile ca-i dau ocazia sa castige pariul. Chiar n-am facut-o cu intentie. Echipa de fete s-a cam spart. Lia, care ne-a ajutat cu designul si-a terminat toata treaba ieri (bravo!) si azi si-a luat zi libera. Andreea si Codruta au avut treburi importante si au abandonat cauza. Dar ne-am regrupat rapid.

Cristina, Todo, Horia, Raka si cu mine lucram din greu. Chiar daca aseara aproape toata echipa s-a culcat foarte tarziu (cam azi dimineata) azi ne-am tratat cu RedBull si cafea multa. Suntem functionali si cu chef de munca. Mai avem fix 4 ore la dispozitie.

Mile, pariul e inca in picioare. Dar daca pierd, imi faci tu cumparaturi noi de la Mango dupa ce ma ingras din cauza research-ului pentru Food Crew. Am zis! 🙂

5 Comments

Liciteaza prin telefon pentru Daniel Raduta

Events

Multumita unor oameni deosebiti, Daniel Raduta are acum o sansa. S-a strans aproape toata suma de care are nevoie pentru transplant. Zanele de la Bucuresti, Mile Carpenisan, Nebuloasa si multi alti oameni binevoitori au facut eforturi supraomenesti pentru a oferi unui om sansa de a trai.

Suntem pe ultima suta de metri. Cum am mai spus, in 27 februarie 2010, la Hotel Timisoara, incepand cu ora 19:00 va avea loc o Licitatie pentru viata. Pentru viata lui Daniel.

Licitatia propriu-zisa incepe aproximativ la ora 21:00. Multumita lui Ovi Sirb vom avea streaming live, astfel ca orice doreste poate vedea online cum decurge evenimentul. De asemenea, oamenii care nu sunt in Timisoara in data de 27 februarie, dar ar dori sa se implice, au acum sansa sa faca o fapta buna. Va punem la dispozitie cinci numere de telefon la care puteti suna pentru a licita.

0721 907155 – Raul

0745 453245 – Cristina

0742 115489 – Cristina (da, aceeasi)

0749 947872 – Nebuloasa

0742 115716 – Ildiko

Folositi-le cu incredere. Daniel are nevoie de tot ajutorul pe care i-l putem oferi.

Lista cu obiectele propuse pentru licitatie o gasiti AICI

2 Comments

Schimbări

La Feminin

Vine primăvara în curând. Schimbarea se simte în aer și pe toate fețele care zâmbesc pe stradă. Acum câteva zile, într-o dimineață în care pluteam pe străzi, un om m-a oprit și mi-a spus că sunt frumoasă. I-am mulțumit și am plecat mai departe, zâmbind. Ieri, în 700, un copil a cumpărat o floare unei fete, din banii lui de mâncare. L-am auzit vorbind cu colegul cu care a plecat la cumpărături.

Și muzica sună altfel, mai ales seara când, în Garaj Pink Freud, Leli sau Tudor intră în frenzy și fac pe DJii nebuni. Vecina de la doi ascultă doar Chopin și Brahms de vreo săptămână deja. Eu ascult Ada Milea de marți. Pe repeat. Miroase a flori și a nestare. E vremea să schimb din nou ceva.

Mi-am schimbat forma părului acum trei săptămâni, am schimbat casa acum o lună. Săptămâna viitoare o mai schimb o dată. Casa. Că părul încă îmi place. Am schimbat perspectiva din care privesc anumiți oameni și modul în care abordez anumite probleme. Mi-am schimbat alimentația. Mă simt mult mai bine. Mai ales că am început să fac și sport.

Azi schimb și fața acestui blog. Îi fac cadou o temă realizată de băieții de la Dream Production. Mie îmi place tare mult. Sunt curioasă voi ce părere aveți despre ea. Pentru utilizatorii blogu.lu este tema default de acum. E un cadou drăguț de început de primăvară, tocmai potrivit cu nevoia mea de schimbare.

Pentru cei care înțeleg spaniolă, cât de cât, uite și o reclamă potrivită cu articolul acesta.

 

5 Comments

Manafu si Bobby Voicu la Timisoara

Events

Despre Startup Days am vorbit pana acum doar pe Twitter sau in offline. Cred ca e momentul sa il aduc si aici, pe blog. Ce e Startup Days? E un eveniment organizat de mine si Bleau, impreuna cu o echipa de oameni foarte talentati in ceea ce fac. Un eveniment care va avea loc  la sfarsitul lunii martie, in apropiere de Timisoara (la Valiug), in cadrul caruia  participantii au oportunitatea sa creeze impreuna un produs de web in numai 56 de ore. Pentru un weekend, echipele participante vor lucra impreuna pentru a realiza un produs viabil, care sa poata fi transformat, mai apoi, in business.

Ne dorim sa ajutam participatii cat mai mult in demersul lor de a transforma ideile in realitate. De aceea, am apelat la unii dintre cei mai apreciati oameni din online-ul romanesc. Cristian Manafu, Bobby Voicu si Radu Ticiu vor participa la Startup Days ca mentori, in cadrul sesiunii de pitching din 6martie. Da, vor veni la Timisoara.

Cu aceasta ocazie, Cristian Manafu a propus sa organizam si o intalnire cu oamenii din online-ul local. Dar, despre asta, o sa revin cu detalii dupa weekend. Intre timp, nu uitati sa va inscrieti la Startup Days, aici.

6 Comments

Licitație pentru Daniel la Timișoara

Events

O săptămână de inactivitate pe blog nu ar avea,  în mod normal, nicio scuză. Însă Daniel merită tot timpul pe care îl poate oferi un om. S-a vorbit mult în online despre cazul său. Majoritatea știți deja că e bolnav de leucemie și are mare nevoie de un transplant în străinătate.

La București, câteva domnișoare extraordinare au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru operația lui Daniel, care costă aproximativ 150.000 euro. Timișoara nu putea să stea fără să facă nimic. Licitația de la Timișoara e inițiativa lui Mile Cărpenișan.  Nebuloasa, Amaila Matei și eu suntem ajutoarele lui pline de entuziasm. Credem în cauza lui Daniel și ne vom da toată silința ca el să poată fi un tătic sănătos pentru viitorul său fiu.

Sâmbătă, 27 februarie, la Hotel Timișoara, începând cu ora 19:00, va avea loc un mega eveniment. Într-un mediu inedit,  bucătarul Adi Hădean vine tocmai din Cluj pentru a ne găti o cină deliciasă, iar Florin Chilian va susține un concert și va scoate la licitație partitura melodiei ”Zece”. Se vor alătura și artiști locali: Cristi Săftescu și The Sirb’s.

La licitație poate participa oricine și, de asemenea, oricine poate propune obiecte. Până în acest moment, s-au strâns câteva lucruri foarte interesante: casca lui Mile Cărpenișan, costumul de bucătar a lui Adi Hădean, o păpușă de porțelan cu certificat, bijuterii, tablouri oferite de fotografi deja cunoscuți și multe altele. O listă completă puteți găsi la Nebuloasa.

Pentru a propune obiecte sau pentru rezervări la acest eveniment, scrieți cu încredere pe adresa pentru.viata.tm@gmail.com. Haideți să salvăm o viață împreuna!

1 Comment

Să ne pierdem în detalii

La Feminin

Stau cuibărită în pat cu laptopul pe genunchi. Azi nu am chef să ies din casă. Ascult coloana sonoră a unui film care mi-a plăcut mult și beau cafea lungă, cu lapte și fără zahar, așa cum fac de mulți ani încoace.

Îmi amintesc cum, timp de câteva luni, un EL îmi făcea cafea în fiecare dimineață în care reușea să se trezească. Uneori sufeream ca un câine pentru că vorbea întotdeauna la singular și făcea totul după capul lui, deși eram doi. Dar dimineața, când îmi făcea cafea, îl adoram.

Un alt EL obișnuia să îmi aducă obiecte mici. Călătorea foarte mult și ne vedem rar. Dar, din fiecare călătorie îmi aducea câte ceva mic. O piatră, o cutie de chibrituri, lingurița de cafea de prin vreun bar. Erau cadourile pe care le așteptam cu cel mai mult drag din lume. Parcă fiecare din ele ar fi fost un prieten vechi, care putea să-mi povestească ce a văzut el în călătoriile lui.

Pentru mine, contează foarte mult micile detalii. N-o să-mi amintesc ce mi-ai povestit ieri sau alaltăieri, dar, cu siguranță, o să știu dacă aveai cămașa călcată sau dacă erai proaspat barbierit și miroseai  frumos. N-o să-mi amintesc prea bine cu ce te ocupi, dar o să îmi amintesc  ce gest ai făcut când am coborât împreună din taxi, dacă zâmbeai sau nu când m-ai văzut ultima dată sau dacă mi-ai răspuns la telefon de câte ori am avut nevoie de tine.

Dar, cum ziceam, azi nu prea am chef de nimic. Rămân cuibărită în pat, la căldură, poate mai beau niște cafea cu lapte. Mă simt capricioasă și autosuficientă. Deseară o să mă joc ca un copil și o să cânt din tot sufletul la un concert. Până atunci, lasă-mă să mă pierd în detalii.

6 Comments

Taximetriștii din Timișoara

La Feminin

Sunt pe punctul de a întârzia la întâlnirea cu un prieten bun. Iau un taxi din 700, să nu pun omul să mă aștepte prea mult. Sunt atentă, totuși, să fie taxiul de la una din companiile cunoscute. Nimeresc Radio Taxi, salut frumos, spun adresa și plecăm.

Taximetristul are chef de vorbă. Aflu că are 35 de ani, e însurat și are un fiu de 8 ani. Să-i trăiască, zic. Mersi. După care începe să-mi povestească, în detaliu, cât e el de nefericit că aproape l-a părăsit nevasta și că, după ce totuși s-au împăcat, ea nu mai are încredere în el. Amanta minoră, jocurile la ruletă și prietenii destrăbălați sunt motivul pentru care a ajuns în acest punct. E conștient de asta și nu are ce să facă acum. Nu-i pare rău pentru nimic, ar repeta oricând experiențele de astă vară. dar e nefericit că EA nu mai are încredere în el.

Îl ascult, îi spun câteva păreri, prin care îl las să înțeleagă cum că aș fi de acord cu părerea lui. În realitate, mă gândesc doar că o să ajung cu siguranță mai târziu decât am stabilit. Și nu-mi place deloc să întârzi. După ce m-a și dus pe o rută mai lungă decât trebuia, ajungem la destinație. Vreau să plătesc. El încă îmi povestește o grămadă de lucruri. Mai pierd vreo 3-4 minute până termină ce avea de spus. Îi întind într-un final banii, mulțumesc și vreau să plec.

”Nu, nu, nu. Cursa asta e din partea mea. Mulțumesc că m-ai ascultat.” Of, ce ți-e și cu oamenii ăștia. Mulțumesc nene, sper că te simți mai bine acum.

4 Comments

A kingdom for a cigarette!

La Feminin

Motivul pentru care am decis să renunț la fumat mă privește personal. Nu are legătură nici cu scumpirea țigărilor, nici cu moda asta din 2010 care spune că nefumătorii ar fi mai mișto decât fumătorii. E alegerea mea și, cred, ar trebui să rămână așa.

Se întâmplă, rar, să mai fumez câte o țigară pentru că îmi lipsește sentimentul acela de fum care îmi invadează plămânii. E un sentiment de relaxare și liniște pe care îl obțin cel mai rapid în modul acesta. Uneori, doar uneori, mă folosesc de cele cinci minute în care fumez o țigară (pe care probabil ți-am cerut-o) pentru a prelungi un zâmbet sau o stare de bine. Dar, cum ziceam, asta nu mă face fumător.

Înțeleg că îmi vrei binele, că-mi ești prieten și știi cât de greu ți-a fost ție să te lași. Sau că știi că nu e bine, chiar dacă nu ai fumat vreodată. Apreciez faptul că îți pasă și că vrei să mă susți. Dar, ești un prieten adevărat dacă te oprești în acest punct.

Ce mi-aș dori să înțelegi e că, uneori am chef de o țigară. Asta nu mă face fumător, nu mă transformă într-un monstru și, sub nicio formă, nu-ți dă dreptul să-mi iei țigara din mână. Sunt oricum stresată, obosită sau amețită destul dacă am ajuns în punctul în care simt că vreau o țigară. Nu am nevoie să-mi ții tu predici despre cum se face și cum nu se face. Știu la fel de bine ca tine teoria. Doar că, uneori nu am chef s-o aplic.

3 Comments

Să redăm speranța celor care au nevoie de ea

Events

În România există peste 8000 de oameni bolnavi de leucemie și alte boli ale sângelui și doar 754 de persoane înscrise în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.

Deși Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hemapotoietice a fost înființat în septembrie 2009, până în prezent nu a fost încă introdus în Registrul Internațional al donatorilor. Reprezentații Registrului au afirmat că, începând cu luna februarie 2010 va fi implementat un sistem de îndosariere compatibil cu cel internațional astfel, bolnavii din România vor avea mai multe șanse de a-și găsi un donator.

Scriu toate acestea pentru că azi, 8 februarie 2010, MB Drăgan Timișoara lansează o campanie nonprofit cu scopul de a încuraja românii să se înscrie în acest Registru. În mare parte, va fi o campanie de informare ce se va desfășura în mediul online, dar vom organiza periodic evenimente prin care să încurajăm lumea să se înscrie în Registru. Este o campaniei născută din dorința de a reda speranța celor care au nevoie de ea. De aceea, pe site-ul redasperanta.ro, pe lângă informații despre leucemie, celule stem și modalități prin care doritorii se pot înscrie în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hemapotoietice, există câteva cazuri de oameni care au nevoie de ajutor.

Chiar dacă se lansează în Timișoara, proiectul este unul național. Noi, membrii echipei MB Drăgan, am pus mult suflet în acest proiect. Ne dorim ca fiecare român să știe ce este donarea de celule stem, să înțeleagă importanța donării și să ia acțiune. Ne dorim o Românie care poate  reda speranța celor care au nevoie de ea.

2 Comments