Oameni și umanitate

La Feminin

Ne batem cu pumnul în piept  că facem aia și cealaltă. “Deschidere”, “maturitate”, “umanitate” sunt cuvinte care au devenit un fel de trend. Zicea cineva zilele trecute ca e în stare să facă orice pentru o cauză nobilă. Doar să i se indice cauza și ce poate  câștiga el de acolo.

Acum o săptămână am început să lucrez, împreună cu niște prieteni, la un proiect umanitar. Pentru că vrem să demonstrăm că se poate face bine. Nu avem niciun beneficiu financiar din asta. O facem strict pentru oamenii care ar putea să aibă o viață mai bună în urma acțiunilor noastre.

Cumva, proiectul implică si niște asistență din partea unor medici specialiști. Nu li se cere să facă nimic, decât să ofere câteva informații care nu se găsesc în cărți și, eventual, niște cifre cât de cât la zi despre situația actuală. La Clinicile Noi m-am lovit de o indiferență cruntă. După două săptămâni de telefoane trântite în nas, una din prietenele implicate în proiect și-a luat inima în dinți și a mers să bată la ușa doctorului. Nu numai că nu a primit informațiile necesare. Doctorul nu a vrut nici măcar să îi acorde cinci minute în care să-i povestească despre proiect.

I-ar fi dat și lui bine la CV. Ar fi fost doctorul timișorean care a contribuit la salvarea multor cazuri de boală gravă. Dar pe el nu îl interesa. Pentru că, aparent, el, personal, nu avea din asta niciun beneficiu.

Acum câteva zile, în cadrul unui examen ( intre timp am aflat că predă la Medicină) a început să se laude cu câte vieți a salvat și cât îi pasă lui de binele umanității. Afirma, bătându-se cu pumnul în piept, că el se implică în toate acțiunile umanitare care îi ies în cale. Că nu a refuzat niciodată vreuna. După care și-a luat banii pe examen și a plecat.

5 Comments

Femeile pot!

Events

Ar trebui să încep prin a sublinia că nu sunt o feministă convinsă și nu obișnuiesc să duc lucrurile la extrem. Cred doar cu tărie că egaliatea dintre sexe există , chiar dacă unora le e incomod să recunoască asta (da, e plină lumea de misogini și-n plin secol 21; dar să nu intrăm în detalii). Mi-am dorit demult să dovedesc, într-un fel sau altul, egalitatea asta despre care tot predic. Cu ocazia Geekmeet24 am găsit momentul perfect să demonstrez cât de capabile într-ale meseriei pot fi femeile.

Organizatorii spun așa:

Căutăm idei de proiecte care să fie de folos mediului ONG sau comunităţii şi care să poată fi implementate în timpul maratonului de codat de 24 de ore găzduit la Incubatorul de Afaceri. Aşteptăm oameni cu idei şi oameni dornici să implementeze ideile. Unii vor prezenta, ceilalţi vor pune întrebări. Cu toţii vom vota.

La finalul pitching-ului vom afla cele 2 idei în jurul cărora se vor forma echipele de lucru: CSS-işti, PHP-işti, Java-dudes, designeri sau oameni cu harul cuvântului – se va găsi pentru fiecare câte ceva de făcut până la GeekMeet 24.

Mi-am zis: e momentul perfect să formez o echipă de femei deștepte, care își cunosc meseria. Am găsit deja 3 domnișoare/doamne foarte talentate în ale programării și web design-ului. Mai caut cel puțin 2.

Femei din Timișoara (și nu numai) aveți încredere în ceea ce știți și lăsați-mi un comment că vreți să faceți parte din proiect. Baftă!

16 Comments

Mulțumesc frumos

Events

Seară, aproximativ ora 10 pm, Timişoara. Cu gulerul ridicat (vânt de Banat, frig de noiembrie, asezonate cu oboseala unei zile foarte pline), cu o chitara în mână, aştept zgribulită tramvaiul în staţia Sinaia. Singură cu liniile de tramvai. Din faţă, abia legănându-se, apare un moşulic, tot zgribulit şi el. Îmi dau seama că, dacă ar vrea să stea jos până vine tramvaiul, nu ar avea loc de mine şi chitară. Aşa că, natural, fac un pas în spate. La câteva momente după, apare tramvaiul. Urc, ocup un loc şi intru în starea de visare călduţă a omului pregătit să se legene în tramvai cam jumătate de oraş.

La un moment dat, moşulicul din staţie (care se pare că a urcat în acelaşi tramvai) intră în vorbă. Cu mine. Că eram doar noi în tramvai. Povesteşte despre biserică. Din câte înţeleg, la biserica de care aparține, unele zile de naștere se ţin la biserică. Se face slujbă, se povesteşte, se dau flori şi vin. Mă arăt interesată, din politeţe. În realitate nu aud toate cuvintele. În lumea mea ajung doar câteva. Citesc printre rânduri că e un om singur, că nu are cu cine vorbi prea mult acasă, că poate unde merge nu îl aşteaptă nimeni. Mi-e simpatic. Îmi aduce aminte de bunicul meu.

Între timp, ajunge şi tramvaiul în celălalt capăt de oraş. Coborâm. Coincidenţă. Se pare că locuim aproape. Salut politicos, vreau să plec acasă. Mi-e frig şi somn. Şi atunci, în modul cel mai natural, îmi întinde un medalion cu crisolit verde, care nici în zi de azi nu știu de unde a apărut. “Pentru pasul în spate. Mulţumesc.”

Articol scris pentru concursul de bijuterii organizat de Daciana.

10 Comments

Întâmplări adevărate

La Feminin

Aseară, în timp ce îmi vizitam o prietenă în cămin, am avut parte de un spectacol inedit. Coboară o tipă la portar și, cu tot calmul din lume, îl roagă să cheme poliția. Acum, știu că nu pare nimic ciudat în asta. Dar tipa respectivă se comporta așa, deși avea un ochi vânăt și o zgârietură adâncă pe față. Era plină de sânge pe obraz și ea vorbea calm, cu ”vă rog” și ”mulțumesc”. Bineînțeles că mi-a atras atenția.

Se pare că s-a bătut cu colega de cameră pentru că respectiva nu făcea curat niciodată. Mă rog, asta a declanșat cearta. Colega de cameră avea un prieten. Care prieten avea o amantă. Care amantă era tipa bătută. Nu intru în detalii de limbaj, că vreau să mă poată citi în continuare oamenii cu proxy-uri bolnave. Spun doar că, pe cel mai calm ton din lume, tipa îi explica portarului că sexul oral e ceva normal si, că, ea nu vede care e problema că prietenul colegei se simte mai bine cu bătuta decât cu prietena de drept.

Acum, nu știu cum să spun. Am văzut și eu destule la viața mea. Dar fata asta de aseară m-a făcut să îmi pun niște întrebări. Cum e posibil să te doară undeva că tocmai ți-ai luat ditamai bătaia, dar să mori de draci că colega ta de cameră are o problemă cu sexul oral? De aici, instant, mă gândesc: câtă bătaie trebuie să iei, încât să ajungi să nu-ți mai pese?

12 Comments

Genuri și eroi

La Feminin

Ca tot omul, atunci când văd un film tind să mă identific, mai mult sau mai puțin, cu unul din personaje. Totul devine mult mai personal dacă reușesc să mă imaginez în locul actorilor și încep să mă gândesc că poate aș reacționa la fel cu ei, sau nu în contextul dat.

Am vazut aseară Up in the air. După părerea mea, unul din cele mai frumoase filme din ultima perioadă. Ce mi s-a părut oarecum ciudat a fost că tindeam să mă identific cu personajul masculin, mai degrabă decât cu cel feminin aflat parțial în aceeași situație. Nu o să povestesc acțiunea filmului, că nu vreau să stric nimănui plăcerea de-al descoperi.

Dilemea mea de moment este alta.  De multe ori, nu mă văd în postură de erou salvator, nu empatizez cu personajele pozitive, nu mă emoționez când văd slăbiciuni sau acte de eroism duse la extrem. Eu, una, de obicei mă surprind în postura de partizană a personajelor masculine. Dar a celor ieșite din tipar, care nu dau dovadă de calități excepționale ci, mai degrabă, de judecăți lucide, reci și cât se poate de sarcastice.

Mi-am dat seama că, majoritatea prietenilor mei, atunci când discută despre un film, se identifică cu personajele pozitive. De cele mai multe ori, am observat că, mai mult, tind să se proiecteze în personaje de același gen. Ana se vede pe sine în vreo Meredith, iar Călin în vreun Johnny. Bineînțeles, cu trăsături pozitive. Și veșnic cu expresia: ”Eu, în locul lui/ei……”

Oare de ce tindem să ne identificăm cu personaje de același gen? Ne regăsim mai degrabă în acțiunile lor decât în cele ale personajelor de gen opus? Să fie chiar atât de mare discrepanța între genuri? Și, dacă da, de ce nu reușesc și eu să mă imaginez în vreun personaj feminin de excepție.

Voi cu cine vă identificați? Și în ce sens?

5 Comments

Cum să fii blondă, în trei pași

La Feminin

Îmi plac parolele logice, alfa-numerice și, dacă se poate, fără CAPS. Am un sistem bine pus la punct după care pun parole pe multitudinile de conturi. Funcționează bine de câțiva ani deja, nu a dat niciodată rateuri și nici nu cred că îl voi desființa curând. Singurul aspect de care trebuie să țin cont, atunci când schimb parolele, e că trebuie să le modific pe toate odată. Că altfel uit. Și uneori poate fi grav. Ca de exemplu aseară.

Pasul 1 – pregătirea dezastrului

17:00 mă hotărăsc să aplic schimbarea lunară de parole

17:03 deja am schimbat parola de user de windows

17:15 mă sună o prietenă să ieșim la o cafea, cu încă o prietenă

17:30 plec

Pasul 2 – dezastrul în sine

22:30 (da, stau mult la cafea când am companie plăcută) vin acasă

22:40 deschid calculatorul

22:40′ îmi dau seama că nu-mi amintesc parola!

Nu-i așa, atunci când am început să aplic metoda de schimbare a parolelor, m-am oprit dupa 3 minute. Nu am dus-o la bun sfârșit, deci, am uitat parola. BLONDĂ!

Pasul 3 – remediem sau nu remediem?

22:45 – după câteva încercări de a introduce o parolă fictivă (de care eram de fiecare dată sigură că-i cea bună) am început să-mi downloadez pe desktop un cracker, să-mi recuperez parola

23:25 crackerul încă se downloada cu încetinitorul, ca într-un film prost

23:40 să funcționeze crackerul, trebuie să butezi de pe un CD sau stick. Deci, trebuie făcut butabil

23:42 DVD writerul de la desktop e ars. Nu se știe cum, nu se știe de ce, dar constat că e ars.

23:45 să încercăm, deci, de pe stick

23:50 cu OphCracker nu am reușit. Cică aveam parola prea…complexă 😐

23:58 a mers în schimb cu asta . Dar tot blondă rămân.

De acum nu mai abandonez munca la jumătate. Când mă apuc să schimb parole, nu mă ridic din fața calculatorului decât în caz de uragan.

6 Comments

Brambura prin birturile timișorene

Product

Fiecare om cu gusturile lui și fiecare timișorean cu localurile pe care le frecventează. Mie, una, știu că-mi plac o grămadă. De la pub-uri gălăgioase, la ceainerii, de la localuri dubioase la chestii mai aranjate și m-am gândit să-mi fac un top al preferințelor, în funcție de frecvența cu care le vizitez. Așadar:

1. Irish Public House (bineînțeles) pe care de multe ori îl folosesc ziua pe post de ”birou” și seara pe post de meeting point

2. Manufactura, unde sunt cele mai tari Jazz Sessions și cele mai comode bean bag-uri

3. Cărturești-ul de pe Mercy, unde stau și citesc până uit de mine sau până simt că am băut (iar) prea mult ceai

4. Papillon, pentru că îmi aduce aminte de anii de studenție 🙂

5. Scârț, pentru că-i loc lejer și îmi place să joc tot felul de jocuri cu prietenii pe acolo

6. Spirit, unde de fiecare dată când ajung mai descopăr câte o melodie demult uitată (și, căruia, momentan nu-i găsesc niciun link demn de menționat)

7.D’Arc, prietenii știu de ce 😉

8. Starbucks. Da știu, cafeaua e un motiv recurent la mine

9. Bărulețul de sus din Operă, pentru că e acolo, în inima târgului și totuși e departe de orice

10. Garaj Pink Freud, care sunt sigură că va urca în topul preferințelor personale. Deocamdată e aici pentru că e proaspăt descoperit și îmi place tare mult de el.

Vouă pe unde vă place să umblați și de ce?

8 Comments

De ce nu fac nicio leapșă

La Feminin

tag blog leapsa

Citesc multe bloguri și îmi place să văd opinii și pasiuni ale fiecărui autor. Dimineața, la cafea, de multe ori savurez câte o leapșă bine scrisă, bine făcută și, de multe ori amuzantă. Îmi place și să văd că oamenii se gândesc la mine atunci când transmit câte o leapșă. Dar nu-mi place să le scriu. Am încercat de vreo câteva ori, dar nu prea am răbdare. Fără excepție, pe la jumătatea lepșei îmi vine să scriu despre altceva. Câte un articol conex cu leapșa, dar fără a avea legătură cu ceea ce se vroia a fi ea inițial.

Am in draft cel puțin zece lepșe începute și abandonate pe la jumătate. Eroi de roman, liste de muzică, rezoluții pentru noul an, preferințe în fashion, cărți care îmi plac sau nu, păreri pe o mulțime de subiecte stau toate și se uită strâmb din folderul de Draft. Mă doare sufletul să le abandonez, dar nici nu am vreodată răbdare să le duc la capăt.

În plus, unele dintre ele nu au nicio legătură cu ceea ce scriu în general pe blog. N-o să fac niciodată liste cu clipuri de pe youtube și nici n-o să încep să postez rețete culinare. Nu aici, cel puțin. Iar dacă se supără cineva pentru asta, îmi pare rău. Dar unele lucruri chiar nu-mi plac. Bineînțeles, chestia asta nu e valabilă pentru toate lepșele. Unele îmi plac mult (Mersi Tommy pentru ultimele două. Cel puțin una o să devină articol). Dar tot nu am răbdare să le fac.

Înțeleg importanța lepșelor și chiar cred că majoritatea sunt funny și drăguțe, dar sunt aproape sigură că de azi înainte n-o să mai primesc altele. Îmi pare rău de asta, chiar dacă, așa cum spuneam, nu sunt în stare să duc vreuna la capăt. Dar ce să fac? Nu-i vina mea că-mi zboară mintea în alte părți aproape tot timpul.

3 Comments

Caut bancă nouă. Oferte?

La Feminin

BRD, BCR, piggy bank cash

Săptămâna trecută mi-a expirat cardul BCR. Din motive mai mult decât personale, nu vreau să mi-l refac. M-am săturat să mă lupt cu cele mai bătrâne funcționare din sistemul bancar românesc. Vreau și eu o față mai tânără de 40 de ani în fața ghișeului.  Care, măcar uneori, să tasteze mai mult de trei cuvinte pe minut. Și care, atunci când îi pun o întrebare să vorbească frumos, că de-aia e plătită.De comisioane și alte servicii nici nu vreau să mai vorbesc. M-a învățat pe mine un nene deștept că și antireclama e tot reclamă.

Important e că am hotărât  să schimb banca cu care lucrez. Inițial, aș fi optat pentru BRD. Dar, după ce am auzit o mulțime de chestii despre cât de proaste sunt serviciile la ei și am citit azi dimineață asta, am început să mă răzgândesc. Variante am primit o mulțime. Toate băncile vin cu oferte care mai de care mai îmbietoare și cu promisiuni de comisioane ce bat spre zero la sută. Păcat că nu mai înghit toate prostiile astea de ceva timp deja.

Voi merge deci pe încredere. Caut o bancă bună, ce oferă servicii de calitate pentru persoane fizice și PFA. De preferință cu servicii bune de Home Banking, comisioane de bun simț și bancomate cât mai dese. Cine ce îmi recomandă?

25 Comments

Acest website folosește cookies. Detalii.

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close