Yeti e al meu!

La Feminin

Yeti

Pentru că am fost un copil tare cuminte anul acesta, Moș Crăciun m-a vizitat mai devreme. Mi-a adus exact ce i-am cerut: pe Yeti!  Mulțumesc echipei Porsche Timișoara – Dealer Skoda Timișoara pentru gestul frumos.  Copilul din mine e foarte fericit acum.

PS @baryca sper să îți aducă și ție moșul tot ce îți dorești. Meriți 🙂

3 Comments

Colinde, KFC si 2 ani de blog in Timisoara

Events

Disclaimer: acest post va fi scris fara diacritice din motive tehnice.  🙂

Am avut un weekend foarte plin.  Chiar daca acum stau in pat si ma uit la filme, ca m-a lovit o nenorocita de gripa, nu pot sa nu notez evenimentele care au avut loc.

Sambata dimineata am cantat colinde copiilor de la Centrul de Readaptare si Reabilitare Psihosociala de pe str Capitan Damsescu 53 Timisoara. O initiativa extraordinara, lansata de comunitatea bloggerilor timisoreni. Am pus mana de la mana pentru a aduce o bucurie copiilor  si le-am cantat cateva colinde, sa nu uite spiritul de sarbatoare. A contribuit si KFC cu cateva pachete. Mi-ar fi placut sa mai stam cu ei, sa ii cunoastem mai bine, sa simta ca nu sunt singuri.Poze la Tomata.

Tot sambata, spre seara, a avut loc prima conferinta KFC din Timisoara. Invitati au fost Sorin Tudor si Carmen Holotescu . S-a discutat despre tendintele in blogging si microblogging pentru 2010. Parerile au fost impartite. Unii sustineau ca presa scrisa se va transforma in una exclusiv online, altii au fost de parere ca presa scrisa isi are locul bine determinat si nu se afla intr-un real pericol. S-a mai vorbit despre tendintele de migrare dinspre platformele mari de social media catre unele targetate. Eu zic ca mai e cale lunga pana acolo, cel putin la noi, in Romania. Daca am fi avut si un microfon, conferinta ar fi fost de cinci stele, asa nu primeste decat 4 si jumatate. Am facut si cateva poze. Putine, ca eram destul de absorbita de discutie si nu m-am preocupat tare mult de altceva.

Sambata s-a incheiat in Beer & Bricks (despre care am doar cuvinte de lauda), unde am sarbatorit doi ani de blogging in Timisoara. Tequila, bere si un tort minunat adus de Richie au marcat momentul.  Pozele pe flickr. Ze listu’ pe tm99blog.

No Comments

Un Yeti de Crăciun

La Feminin

Yeti Porsche Timisoara

Zilele trecute l-am cunoscut pe Yeti. Nu, nu mașina. Pe Yeti în persoană. Și m-am îndrăgostit pe loc. Are cei mai frumoși ochi albaștri, doi colțișori care se vor fioroși și e foarte pufos.

Yeti locuiește în reprezentanța Skoda, conduce (ce alteva?) o Skoda Yeti și bea toata ziua cafea din pahare de unică folosință. Pentru că Porsche are o politică ecologistă pe care o apreciez în mod deosebit. E un stilat, cu nasul fin, și își petrece cam trei sferturi din program mirosind arome speciale  de cafea, munte, nisip sau flori. Se ocupă și de bunul mers al lucruruilor, atunci când face pe superviserul colegilor săi de servici. Când nu muncește, se plimbă prin service-ul Audi care, între noi fie vorba, e unul dintre cele mai performante din țară.

Pe Yeti îl iubesc atât de mult încât îmi doresc să-l duc acasă. Nu întâlnești în fiecare zi pe cineva atât de drăguț, cu ochi atât de frumoși și cu colți așa…semi evil. Propun, deci, celor care încă nu știu ce cadou să-mi facă de Crăciun, să tragă o fugă până la reprezentanța Porsche Timișoara – Dealer Skoda Timișoara și să mi-l aducă pe Yeti acasă.

13 Comments

Diacritice: de ce?

La Feminin

Acum câteva zile mi-a atras atenţia un prieten asupra modului în care scriu pe blog. M-a tras de urechi că nu folosesc diacritice, deşi scriu în română. Pe moment nu l-am luat în seamă, pentru că nu am fost niciodată fan al diacriticelor în comunicarea nonformală pe online. Am început totuşi să fiu atentă la cum scriu alţii, pe bloguri proprii, pe mess, pe Twitter sau Facebook. Majoritatea nu folosesc diacritice. Totuşi, numărul celor care încep să posteze fără tz, sh, k şi alte elemente din limbajul “Hi5-ish” (vorba lui Mile) a început să scadă. După care mi-am adus aminte că am citit în Decât o revistă un articol foarte frumos despre diacritice şi cum ar trebui folosite corect. Îl recomand tuturor românilor care scriu pe online şi nu numai.

De câteva zile, deci, scriu cu diacritice.

Azi, un  prieten care face SEO m-a întrebat de ce am început să folosesc diacriticele. Îmi atrăgea atenţia că poate fi aiurea de optimizat după anumite cuvinte cheie. Spunea, şi avea dreptate, că majoritatea românilor nu scriu aşa aproape niciodată pe online.

Nu o să renunţ acum la diacritice, că tot m-am convins să le folosesc. Îmi place că textul arată îngrijit, că nu se mai pot face confuzii între cuvinte, că nu mai trebuie să folosesc tz pentru a scrie Creaţa. Aşadar, ă â î ş ţ sunt noii mei prieteni. Obişnuiţi-vă.

14 Comments

În vizită la Porsche Timişoara

La Feminin

Porsche Timisoara

Dimineaţa târzie de ieri nu putea să aducă nimic mai bun decât o vizită la Porsche. Împreună cu @bleau, @roxidh şi @rakrychoo am fost să facem cunoştinţă cu Yeti. Dacă tot urmează să fie dat cadou, măcar să ştiu şi eu ce pierd ca organizator. Chiar aşa, oare cine a inventat fairplay-ul? Vreau şi eu în concurs.

Am fost trataţi excepţional.  Marian, gazda noastră de ieri, ne-a servit cu cafea şi multă, multă răbdare. Practic, am studiat fiecare maşina în parte. Mai bine zis, ne-am jucat cu fiecare maşină în parte. Că detalii tehnice, eu una nu am prea reţinut. La Porsche, showroom-ul este împărţit în două: o parte pentru Audi şi o parte pentru Skoda. După ce m-am îndrăgostit iremediabil de un Audi TTS, am lăsat showroom-ul Audi şi m-am dus să fac cunoştinţă cu Skoda Yeti. Surpriză, Yeti este foarte foarte spaţioasă şi foarte practică. Mi-ar încăpea toate cumpărăturile de Crăciun în ea. Plus ceva mobilă de la Ikea. Sau o mână de prieteni şi nişte skiuri. Sau un Yeti adevărat.

Mi-au mai placut mult service-ul imens, cu pereţi din sticlă, unde poţi să stai să te uiţi la mecanici până îţi repară maşina, decoraţiunile de Crăciun din showroom-ul Skoda şi faptul că Porsche are o politică ecologistă şi foloseşte materiale promoţionale din hârtie reciclată.

Mulţumesc pentru ospitatitate, ne mai vedem săptămâna viitoare.

1 Comment

Mini TweetMeet cu Mega oameni

Events

@porschetm a dat prima bere tuturor

@bleau si cu mine am vorbit de viitoarele #tweetmeetTM

@peteriancovici a venit cu @dianasuciu si a facut poze

@carcalacul a initiat niste discutii care se vor finaliza intr-un proiect…mai putin obisnuit.

@hdragomir s-a transformat in vidu’ si a redevenit Horia abia dupa cateva ore.

@bloooo a ras. Si noi am ras cu ea de rasul ei. Cate rasete intr-o singura linie.

@whocoulddizbe, @tomatacuscufita si @eleny_eli au reusit sa comunice si face-to-face, nu doar pe Twitter

@KLorant a explicat. Noi am incercat sa intelegem tot. Unii s-au pierdut pe drum. Aproape toti

@alexblogu si @FSMdotCOM au intrat in detalii tehnice

@lexu86 mi-a povestit cate ceva de #Launch48, chiar daca el nu a reusit sa ajunga acolo

@deathy,@moni_p si Mihai Oaida sunt oamenii cu care, din pacate, nu am ajuns sa interactionez prea mult. Promit ca ma revansez data viitoare.

@andreidp si@milerosu au ajuns mai tarziu. Veneau de la #netcamp cu vesti proaspete

@tudorizer a ajuns si mai tarziu, dar bine ca a ajuns

@de_ce a oferit feedback constructiv, in modul lui unic. Mie mi-a dat ultima bere. Mersi

@Rakrychoo mi-a facut un demo de masaj si, ca un gentleman adevarat, m-a condus acasa. Ce bine ca suntem vecini

@ovisirb, @corina_saftescu, @unknowname si inca cativa, nu au reusit sa ajunga. V-am simtit lipsa, ne vedem data viitoare, sper.

4 Comments

Despre relaţia PR-ului cu presa

How to

Acum vreo săptămână, spunea Andreea că a auzit ea de la un profesor pe la şcoală că PR-ul nu trebuie să fie prieten cu jurnalistii. Nu se ştie ce motive au fost invocate. M-am mirat la modul cel mai sincer. Părerea mea e că PR-ul şi oamenii de presă ar trebui să fie prieteni. Mai jos, 10 motive pentru care eu, ca PR cred că e benefic să ai prieteni jurnalişti.

1. Atunci când am ceva de transmis către presă şi dau un comunicat, cei care deja mă cunosc şi îmi sunt prieteni îl deschid-citesc-publică înaintea altor comunicate.

2. Dacă vreau să fac o conferinţă de presă, rog întâi prietenii jurnalişti să-mi spună ce evenimente se suprapun cu data la care vreau să ţin conferinţa. Să mă asigur că pot ajunge şi că nu vor lipsi din cauză că trebuie să fie în altă parte.

3. Primesc în mod constant tot felul de tips and tricks despre comunicarea cu presa. De la glumiţe despre tot felul de comunicate pe care le primesc ei zilnic, la tipuri de atitudini bune sau rele pe care le au alţi PR-işti vizavi de ei, aud o mulţime de “How to” şi “How NOT to” despre comunicarea eficientă.

4. Ştiu exact fiecare informaţie către cine trebuie trimisă, pentru că nu am doar o bază de date cu nişte nume de contact, ci o mulţime de prieteni despre care ştiu în ce domeniu activează şi cam despre ce le place să scrie. În modul acesta, e mai probabil ca informaţia pe care o trimit să fie transformată într-un articol şi publicată.

5. Atunci când organizez un eveniment şi invit presa să participe, nu chem nişte străini. Îmi invit prietenii la un eveniment organizat de mine sau pe care eu îl promovez. Dându-i o notă personală, şansele să participe sunt mult mai mari.

6. Atunci când lucrez cu o companie dintr-un domeniu nou, pe care nu l-am mai abordat, uneori trebuie să apelez la jurnalişti cu care nu am mai interacţionat. Dacă ajung la acel om prin recomandarea unui prieten din presă nu voi fi doar un nume din lunga listă de contacte. Voi fi o persoană care transmite o informaţie.

7. Acord exclusivitate pe diferite interviuri şi articole mai degrabă prietenilor decât necunoscuţilor. Pentru că ştiu cum scriu şi sunt sigură că informaţia va fi transmisă bine.

8. Jurnaliştii sunt, în general, oameni deschişi la minte, amuzanţi şi plini de viaţă. Cel puţin, cei pe care îi cunosc eu sunt majoritatea nişte prezenţe adorabile. Cand stau cu ei la o cafea, e ca şi cum aş avea în jur vreo trei-patru canale de ştiri interesante. Nu, nu vorbesc despre accidente şi babe care îşi omoară nepoţii cu lopata, decât dacă îi calcă foarte tare pe nervi în acel moment.

9. Pot să mă bazez pe ei cam întotdeauna. Sunt oameni parolişti şi de bun simţ şi nu iau în serios toate acuzele care li se aduc. Se supără doar pe politicieni când li se adresează cu apelative de prost gust. dar când zic că fac o treabă, sigur o fac.

10. De multe ori, discuţia cu un jurnalist te ajută să vezi şi cealaltă parte a poveştii. Poate mie, ca PR mi se pare interesant ce vreau să transmit, dar poate informaţia respectivă nu ar fi bună ca subiect de articol. Practic, mă ajută să aleg modul în care scriu un comunicat pentru a deveni articol.

9 Comments

Whocoulddiz #poweruser be?

La Feminin

@roxid: @whocoulddizbe?

@cristina_TM: @whocoulddizbe e un #poweruser măi

@cristina_TM: ar trebui să scriem despre el

@cristina_TM: că e ziua lui azi

@roxid: da, ar fi o idee bună

@roxid: să trăiască, la mulţi ani!

@roxid: J

@roxid: auzi, da’ tu ştii că el e un #poweruser oficial?

@cristina_TM: oficial?

@roxid: da! primul grup din lista mea de mess e #poweruser

@roxid: şi a fost primul adăugat, deci e tata lor!

@cristina_TM: clar, e tata lor!

@cristina_TM: eu mi-am făcut pe tweetdeck grup de #poweruser

@cristina_TM: şi a fost primul adăugat

@roxid: pai e de bine, deci e clar tata lor!

@cristina_TM: ahamz

@roxid: şi e interesant de urmărit pe twitter. am vazut că dă chestii faine

@cristina_TM: păi e developer, măi

@cristina_TM: ştie chestii

@roxid: da! şi pot învăţa amatorii

@roxid: şi dacă mai e şi #poweruser şi developer e genial!

@roxid: adică e super fain

@roxid: şi îi cântăm şi la mulţi ani?

@roxid: un youtube ceva?

@cristina_TM: îi cântăm, da’i cerem de băut pentru asta

@roxid: am o dilemă!

@roxid: #poweruserii beau? ia intreabă-l, că doar e tata lor

@cristina_TM: whocoulddizbe zice că #poweruserii beau #powerbull

@roxid: păi atunci spune-i să se aprovizioneze, dacă îi cântăm LMA

@roxid: da’ ai văzut ce poza are pe twitter? de #poweruser, nu alta

@cristina_TM: şi pe mess tot pe aia o are

@roxid: da da! păi aşa fac #poweruserii

@roxid: ar trebui să învăţăm de la el

@cristina_TM: ar trebui să ne facem tricouri cu @whocoulddiz #poweruser @be

@roxid: e o idee bună, da să-i facem şi lui unu’ şi pe spate să scriem *tataLOR

@roxid: J

@cristina_TM: =))

@cristina_TM: aşa facem

@cristina_TM: it’s a deal

@roxid: dac-am avea bani i-am face unu’ de ziua lui…

@roxid: da’ am putea să facem chetă

@cristina_TM: dar pentru că nu avem, eu zic să postăm pe bloguri discuţia asta

@cristina_TM: să ştie tot poporu’

@roxid: da da.. şi să pună un ban la puşculiţa #poweruserilor

@roxid: deci am rezolvat misterul

@roxid: whocoulddizbe e un #poweruser şi asta spune tot despre el, nu-i aşa?

@cristina_TM: da, aşa e

No Comments

Irish Public House şi Twitter

How to

M-am bucurat mult când o bună prietenă a lansat o campanie de promovare pe Twitter pentru Irish Public House (despre cel din Timişoara, de lângă Tribunal vorbesc)  după ce vreo câteva luni bune,  şi eu, şi Bleau i-am făcut capul calendar despre importanţa promovării pe Twitter. Mi-a povestit şi despre rezultatele promovării.

Se pare că un impact vizibil asupra clienţilor finali îl are faptul că publică Meniul Zilei în fiecare dimineaţă şi oamenii merg să mănânce pentru că citesc pe Twitter despre el. Nu e vorba de un procent foarte mare de clienţi noi, dar este în continuă creştere. Un alt lucru benefic sunt promoţiile săptămânii, numite şi Cocktail-ul săptămânii. Oamenii votează pe Twitter între trei cocktail-uri. Cel mai votat devine băutura săptămânii viitoare şi se poate cumpăra la un preţ mult mai mic decât de obicei. Majoritatea celor care se implică în campania de votare pe Twitter devin şi clienţi în zilele de promoţie.

Mai mult, prin intermediul Twitter, pub-ul oferă o soluţie pentru persoanele foarte grăbite. Cei care ştiu că nu au la dispoziţie decât 10 sau 15 minute pentru a mânca, pot comanda pe Twitter mâncarea. În acest fel, atunci când ajung în Irish Public House, totul este pregătit. Practic, Twitter îi scuteşte de timpul de aşteptare.

Până acum, atât patronii cât şi Ildi sunt mulţumiţi de rezultate. Mai mult, pregătesc noi metode de interacţiune online cu posibili clienţi ai pub-ului. Aştept cu nerăbdare să văd despre ce este vorba.

6 Comments

Deadline-uri si zile de post

La Feminin

Definitia de dictionar al unui deadline: o data sau un timp prestabilit pana la care TREBUIE sa faci/sa termini ceva.

Dupa parerea mea, definitia asta e destul de simpla. Pe intelesul tuturor corporatistilor, ca e si in engleza. Deci nu ar trebui sa existe vreo problema in intelegerea ei. Acum, probabil ca procesul prin care se ating aceste mirifice deadline-uri este ceva extrem de complicat. Pentru ca, in ultima vreme, observ un fel de tendinta generala de a amana chestii. Ai de adus un prelungitor cu tine? Uita-l, poate lasi pe cineva fara curent. Ai de cumparat detergent? Nu-l cumpara. Poate raman  fara haine curate. Ai de livrat un serviciu? Nu-l livra. Lasa niste oameni in incapacitati de plata, fara telefoane si cu weekend-ul nenorocit.

Nu pot suporta persoanele care atunci cand promit ceva nu se tin de cuvant. Decat tu crezi ca poti face o treaba si te legi la cap cu ea, pai du-o la bun sfarsit. E foarte posibil ca altii sa depinda de ceea ce faci tu, de timpul in care livrezi si, nu in ultimul rand, de modul in care livrezi. Dar culca-te pe o ureche si spune ca traim in Romania si asa e la noi. Ca sa fie totul bine, nu uita sa tii si o predica de zile mari despre moralitate si binele general.

Mersi, acum ma duc sa beau o bere ca e vineri seara.

3 Comments